Isărescu nu mai crede în aderarea României la zona euro în 2019 (video)

Mugur Isărescu, 20 Aprilie 2015
Mugur Isărescu, 20 Aprilie 2015 (Florin Chirila/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

”Suntem deja în aprilie 2015 şi încă nu avem o foaie de parcurs cu măsurile concrete care trebuie luate în fiecare trimestru. Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, un plan de acţiune cu obiective intermediare clar definite parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată ar fi va fi lipsită de credibilitate şi ne va crea mai multe probleme”, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu în cadrul conferinţei "Calea României către Zona Euro", organizată astăzi de BNR şi Reprezentanţa Comisiei Europene. În opinia sa, România nu mai are destul timp să intre în antecamera eurozonei şi există pericolul ca România să înregistreze derapaje macroeconomice.

Isrărescu consideră că aderarea ţării noastre la zona euro ar trebui să fie următorul proiect naţional pentru care este nevoie să existe un consens nu doar verbal al tuturor forţelor politice. ”În România, fără o dată ţintă, lucrurile nu se realizează. De aceea este bine să avem o dată ţintă, care contribuie la realizarea consensului politic care să treacă dincolo de ciclul electoral”, a explicat guvernatorul BNR. El mai a avertizat că riscul derapajelor de la cea mai bună situaţie macroeconomică din ultimii 25 de ani pe care o înregistrează România în prezent este ridicat pentru că există presiuni din mediul privat pentru creşterea deficitului. ”Frecvenţa alegerilor este mare iar în privinţa aderării la zona euro lucrurile sunt trecute în surdină. Cel mai mare pericol este să credem că introducerea euro este doar o schimbare de monedă, şi nu o schimbare de modus operandi a întregii economii, şi că este doar treaba BNR”, a precizat şeful Băncii Centrale.

Pe de altă parte, Mugur Isărescu a susţinut că, deşi România îndeplineşte criteriile nominale pentru adoptarea euro referitoare la rata inflaţiei, rata dobânzii pe termen lung, cursul de schimb faţă de euro, deficitul şi datoria publică, dar nu şi pe cele de convergenţă reală.

”Problema noastră nu este să mărim deficitul bugetar, ci sa face reformele structurale întârziate la care deja ne-am angajat faţă de CE şi FMI. Avem două programe de reforme structurale care sunt întârziate”, a subliniat guvernatorul BNR. În opinia sa, doar prin aceste reforme structurale economiile pot ajunge la un grad suficient de flexibilitate a pieţelor bunurilor şi factorilor de producţie pentru a compensa lipsa posibilităţii de devaluare a mondei.

Întârziere mare

În prezent, România este deja în întârziere în raport cu ţinta stabilită de a adera în 2019, pentru ca aceasta presupune ca ţara noastră să intre în mecanismul ERM II, care este antecamera eurozonei, la 1 ianuarie 2016, şi să participe pentru cel puţin 2 ani la acesta.

”În loc să facem reforme structurale, noi facem o obsesie din mărirea deficitului bugetar. Un ministru de finanţe este bun dacă se duce şi se ia de gât cu colaboratorii externi şi-i convinge că avem nevoie de deficite bugetare mai mari” - Mugur Isărescu.

”Părerea mea este că noi nu suntem în faţa acestei anticamere, deşi ar trebui să intrăm în 2016. Nu avem timp să facem pasul acesta. Ar trebui mai întâi să discutăm ce înseamnă ERM II, ce înseamnă tot acest exerciţiu care este un exerciţiu că economia stă unde trebuie ea să stea, cursul stă unde trebuie, prin forţele pieţei, nu că îl sprijină, nu că îi pune proptele banca centrală, dobânzile sunt unde trebuie. Dar noi nu suntem cu rezervele minime obligatorii unde trebuie. În Uniunea Europeană sunt undeva în jur de 2%. La noi, la valută sunt încă 14%. Să le aducem la 2% ne mai ia ceva timp”, a explicat guvernatorul BNR. El a precizat că persistă incertitudini cu privire la nivelul de echilibru al cursului de schimb.

Mugur Isărescu a mai atenţionat că o zonă monetară unică nu este un loc potrivit pentru ţările cu probleme de competitivitate sau pentru pieţele cu probleme de rigiditate.

El s-a referit şi la criteriile de convergenţă reală arătând că acestea nu sunt clar definite. Indicatorul care se foloseşte în primul rând este PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare. În plus, nu trebuie neglijat nici decalajul de dezvoltare între regiuni, în evaluarea convergenţei reale. ”Ne-am apropiat de UE, dar ne-au crescut disparităţile regionale. Ne-am apropiat cu Bucureştiul şi alte câteva oraşe, dar ne-am îndepărtat cu celelalte regiuni. Bucureştiul este deja în zonă euro că PIB pe locuitor, dar trebuie să intre toată ţara în eurozonă iar România este statul UE cu cele mai mari disparităţi între regiuni”, a subliniat guvernatorul BNR, care a arătat că PIB-ul per capita la standardul puterii de cumpărare este încă la 55% din media europeană în prezent.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.