Ion Sturza, despre isteria bitcoin-ului: O nouă „lalea” a secolului XXI

Fostul prim-ministru moldovean, Ion Sturza, a comparat isteria din zilele noastre legată de bitcoin - ceva nou, necunoscut, din era internetului, dar tentant pentru a încerca „marea cu degetul”- cu lalelele care în anul 1637 au stârnit în Imperiul Otoman unul dintre cele mai mari „dezastre financiare, consecinţă a prostiei şi lăcomiei umane”.

Specificând că în fiecare primăvară, în Istanbul sunt plantate 15 milioane de bulbi de lalele de toate culorile şi dimensiunile, omul de afaceri a explicat că lalelele „au stârnit în îndepărtatul an 1637 unul dintre cele mai mari dezastre financiare, consecinţă a prostiei şi lăcomiei umane. Importat ca o plantă exotică de botanişti din Turcia (Imperiul Otoman), bulbul de lalea a devenit în scurt timp un instrument de mega-speculaţie, preţul lui crescând de la câţiva guldeni la echivalentul unei averi mari! Evident, fără o acoperire reală, iar drept urmare, la scurt timp, preţul s-a prăbuşit la o fracţiune de gulden”.

Astfel, în opinia lui Ion Sturza, această filă a istoriei ar fi o poveste perfect fezabilă şi pentru isteria din zilele noastre, numită bitcoin. „Ceva nou, necunoscut, din era internetului, dar tentant pentru a încerca marea cu degetul, poate devii bogat peste noapte. O nouă „lalea” a secolului XXI! Doar că de data aceasta frenezia-speculaţie a cuprins o lume întreagă, un fel de „sport” mondial, care a făcut ca „preţul” bitcoin-ului să crească de la un cent la 18.000 de USD”, a scris fostul premier într-o postare pe contul său socializare.

Totuşi, Sturza consideră că aceasta nu este decât o nouă piramidă de tip Ponzi care se va prăbuşi la un moment dat şi va îngropa mulţi „investitori", explicând că bitcoin-ul se „poziţionează” drept bani sau o formă de plată. Pentru unii „farmecul” ar consta în faptul că nu este reglementat de nimeni, deci nu poate fi impozitat, putânt totodată stimula spălările de bani, finanţarea crimei organizate şi terorismul.

„Se ştie că, prin consens, doar statele emit instrumente de plată. Anume statul (banca centrală) are grijă de masa monetară, mărimea acesteia, viteza de circulaţie şi multe alte mici „prostioare” care fac ca banii să aibă o anumită valoare bazată pe avuţie generală. Bitcoinul este într-un fel „reglementat” de cei care în realitate îl controlează, platformele mari de tranzacţionare, „minerii” din China care au pus la punct o imensă capacitate de procesare (emitere) în aşa-numitele ferme de mining şi dezvoltatorii de programe. Apropo, „mining”-ul reprezintă un proces foarte mare de consum de energie pentru servere”, a adăugat omul de afaceri.

Acesta a mai menţionat că în termeni financiari, bitcoinul este un instrument de speculaţie extremă, un joc de noroc care i-ar antrena pe cei „avizi de risc şi lacomi”. Şi încă un element interesant, potrivit lui Sturza, 40% din bitcoin sunt deţinuţi de 1.000 de persoane (conturi), majoritatea din Coreea de Sud! „Sfatul meu, feriţi-vă de a fi proştii care au „pierdut trenul” cu banii reali, nu virtuali”, a conchis fostul premier.