Iohannis: România a obţinut la summitul NATO două rezultate de care putem să fim mândri

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times România)

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut joi, la Bruxelles, o declaraţie de presă la finalul Summitului NATO, în cadrul căreia a prezentat ce a obţinut ţara noastră cu ocazia evenimentului.

"Am terminat lucrările de două zile ale Summitului NATO din acest an, un Summit NATO foarte interesant, cu unele concluzii chiar foarte bune pentru noi, cu sesiuni care au fost planificate de multă vreme, cu o sesiune total neplanificată foarte intensă, la care voi reveni imediat, şi vreau să punctez doar câteva lucruri. La final veţi avea acces la un comunicat de presă unde veţi putea să găsiţi in extenso toate detaliile.

Primul lucru: ce a obţinut România la acest Summit NATO? Ştiţi bine că încă din 2016, de la Summitul de la Varşovia, noi am încercat să consolidăm Flancul Estic. Această încercare am făcut-o împreună cu ceilalţi de pe Flancul Estic şi am obţinut, pas cu pas, o acceptare a importanţei Flancul Estic, o întărire a prezenţei aliate pe Flancul Estic, şi, în acest an, în acest demers al nostru de întărire a prezenţei NATO pe Flancul Estic am obţinut două lucruri pe care le consider foarte importante. Am obţinut un centru de comandă aşa zis de 3 stele, un centru de comandă operaţional, cum ne-au explicat specialiştii noştri, fiind un centru de comandă între nivelul tactic cel mai de jos şi nivelul strategic cel mai de sus, un centru important, noi credem că vom avea în final, când centru este complet, în jur de 400 de ofiţeri de stat major din toate ţările NATO care vor să fie împreună cu noi acolo.

Doi: am obţinut o îmbunătăţire, o upgradare se numeşte, a statutului Brigăzii Multinaţionale pe care am înfiinţat-o, care Brigadă Multinaţională acum a căpătat un statut permanent, vom continua să negociem cu ceilalţi aliaţi pentru o prezenţă cât mai solidă în cadrul acestei Brigăzi Multinaţionale. Iată, deci, două rezultate de care putem să fim mândri.

Un al treilea rezultat, de asemenea foarte important, este că o întreagă sesiune a fost practic organizată la iniţiativa şi la demersul nostru, este vorba de sesiunea dedicată Mării Negre, care s-a desfăşurat în prezenţa aliaţilor, cu invitaţi din Georgia şi din Ucraina. Deci acea sesiune s-a desfăşurat la iniţiativa noastră. Asta, în demersul pe care l-am început încă din 2015 de a pune Marea Neagră, regiunea Mării Negre pe harta NATO, lucru pe care l-am reuşit cu mare succes, pot să spun. Între timp, există planuri pentru regiunea Mării Negre în NATO, există o abordare intensă, există o prezenţă aliată foarte bună în zona Mării Negre. Toate acestea le-am obţinut prin multă persuasiune.

În ansamblu, postura NATO a fost întărită la acest Summit. Avem o serie de rezultate frumoase atât în ceea ce priveşte structurile de comandă la nivelul NATO general, cât şi trupele alocate şi, în final, şi aici revin la ceea ce v-am promis, sesiunea foarte specială – banii. Ştiţi că în 2014 s-a decis ca, în principiu, până în 2024 alocările naţionale pentru apărare să fie 2% din PIB pentru fiecare ţară în parte.

Acum, rezultatele sunt foarte diferite şi ne aflăm destul de departe de momentul 2014. România, de exemplu, a ajuns la 2%, încă de anul trecut, şi alte ţări au ajuns la o performanţă similară. Statele Unite sunt în jur de 4% la cheltuieli pentru apărare. Dar, avem aliaţi care, şi în ziua de astăzi, au bugete sub 1% din PIB pentru apărare. Şi atunci, pe bună dreptate, s-a pus, la modul foarte apăsat, în discuţie, ceea ce am numit noi burden sharing, deci împărţirea sarcinilor sau a contribuţiilor. Şi asta a fost sesiunea specială. După sesiunea noastră dedicată Mării Negre, s-a schimbat întregul program, cu toţii am renunţat la întâlnirile bilaterale, din păcate, dar asta a fost situaţia. Apăruse o discuţie destul de intensă, ca să zic, şi am hotărât împreună să schimbăm programul pe loc, am continuat doar aliaţii, fără musafiri, fără alţi participanţi şi am discutat despre bani. Am ajuns la concluzii optimiste. Mai mulţi aliaţi care încă sunt destul de departe de 2%, s-au angajat să-şi crească cheltuielile pentru apărare, s-au angajat să ajungă cât mai repede la 2%, nu vreau să intru în detalii fiindcă aceste anunţuri trebuie să le facă fiecare stat în parte.

Pentru România, anunţul este simplu, noi suntem la 2% şi ne menţinem acest nivel. S-a discutat, fără însă să se ia o decizie, să încercăm în perspectivă să mergem chiar mai departe şi, probabil, la următoarele Summituri NATO vom avea o abordare care încearcă să treacă peste nivelul de 2%. Asta a fost sesiunea specială dedicată alocărilor pentru apărare.

În fine, acum, ultima sesiune, de la care am venit direct aici să vă întâlnesc, fiindcă şi aşa, datorită acestor schimbări, am depăşit cu mult ora programată, a fost o sesiune dedicată Afganistanului. Aici pot să vă spun că noi ne-am angajat prima dată în CSAT şi astăzi am transmis aliaţilor că vom creşte numărul de personal în Afganistan, de la cât avem acum, 770 şi ceva de oameni, în special militari, vom ajunge la peste 950 anul viitor, care vor fi şi militari, şi jandarmi, şi desigur ceva personal civil. Este o creştere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condiţiile care noi am înţeles demult şi suntem convinşi că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci şi despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm, în regiunea mare în care ne aflăm, incluzând evident şi Afganistan. Trebuie menţionat aici că prezenţa noastră în Afganistan şi a celorlalţi aliaţi este o prezenţă în baza Articolului 5, este singura dată când s-a invocat Articolul 5, după catastrofa din New York, din 11 septembrie. Noi am înţeles care este rolul nostru, îl jucăm cu mare seriozitate şi soldaţii noştri sunt foarte, foarte apreciaţi acolo, în Afganistan, şi pot să spun, ca şi Preşedinte, că sunt mândru de ei."

Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în urma tensiunilor de astăzi, care au existat în principal pe cheltuieli, exact ce aţi spus mai devreme... discuţii tensionate, există un conflict, în principal, între SUA şi Germania în acest moment. Care este stadiul acestui conflict şi, dacă în opinia dumneavoastră, există o posibilitate de destrămare parţială a acestei alianţe?

Iohannis: Deci, pot să vă spun din capul locului că nu există acest pericol! Doi, nu există un conflict. Există o discuţie şi aceste chestiuni pot să spun că au fost aduse în discuţie de Preşedintele Trump. Trebuie să subliniez: Preşedintele Trump nu a iniţiat un conflict, nu a fost agresiv. A spus lucrurilor, pur şi simplu, pe nume, aşa cum este normal între prieteni şi aliaţi. Lucrurile au fost discutate şi ne-am despărţit cu înţelegerea clară că NATO este unită, este unică, este cea mai puternică alianţă militară care a existat vreodată pe Pământ şi că mergem împreună mai departe. Dar, împreună, ne-am angajat să cheltuim un pic mai mult pentru a face NATO şi mai puternică, inclusiv Germania.

Jurnalist: Aţi menţionat despre faptul că Aliaţii au acceptat oferta României pentru a găzdui un Comandament la nivel de corp de armată. Care sunt paşii următori în acest sens, ţinând cont şi de iniţiativa Preşedintelui american pe care aţi salutat-o, acei Four 30s?

Iohannis: În continuare, şi asta am spus-o şi în plen, le-am mulţumit Aliaţilor pentru sprijinul politic. Deci, au acceptat. Asta înseamnă sprijin politic. Dar avem foarte mult de lucru, fiindcă oamenii care urmează să participe, ofiţerii care vor veni în acest centru de comandă, se alocă în baza unor discuţii bilaterale. Aşa că, în continuare, vom discuta cu fiecare aliat în parte, le vom prezenta oportunităţile şi credem că, aşa cum am reuşit, de exemplu, cu Brigada Multinaţională într-un timp record să avem o participare foarte, foarte bună, aşa vom reuşi şi cu Centrul de Comandă. Dar lucrurile sunt abia la început.

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb, în contextul anunţului făcut de Preşedintele american de a creşte peste 2% bugetele pentru Apărare, dacă pe viitor consideraţi că România îşi va permite să aloce mai mult decât a făcut până acum pentru această zonă. Şi aş continua cu altă întrebare, legată de vecinii României, de exemplu, Ucraina. Având în vedere tensiunile din Crimeea, cum priveşte România tot ce se întâmplă acolo, o militarizare foarte puternică a zonei?

Iohannis: Îmi daţi voie să vă răspund începând de la ultima parte! Ne îngrijorează. Deci, această hipermilitarizare a Crimeii ne îngrijorează. Este în vecinătatea noastră, şi această îngrijorare am împărtăşit-o aliaţilor. Tocmai de aceea, cred că pot să spun un lucru pe care îl spunem noi mai des în NATO: securitatea naţională, siguranţa, nu are preţ; dar pentru asta e nevoie de cheltuială. Deci, ca s-o asiguri, trebuie să cheltui. Securitatea nu vine de la sine şi, cum am spus înainte, România a înţeles demult că noi nu suntem doar un receptor de securitate. Suntem şi o ţară care oferă securitate. Şi, atunci, în primul rând, trebuie să oferim noi securitate românilor. Este evident. Şi, atunci, cu siguranţă, la momentul potrivit, vom fi deschişi la o discuţie pe cheltuielile pentru apărare. Este o discuţie complicată, în condiţiile în care toate sectoarele cer bani - şi sănătatea, şi pensiile, şi salariile, şi şcolile. Însă, fără apărare şi fără securitate, nu dorim să fim în România. Şi, atunci, încă o dată, a fost o discuţie antamată, nu s-a decis, încă, nimic, dar, cu siguranţă, vom continua, de exemplu, anul viitor, când ne întâlnim să serbăm 70 de ani de NATO.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi amintit de acea sesiune dedicată Mării Negre. Aş vrea să vă întreb, în mod concret, cum a fost primită, în rândul aliaţilor, propunerea României, de intensificare a prezenţei avansate a NATO în regiunea Mării Negre.

Iohannis: A fost primită excepţional de bine. Fapt este că prin lobby-ul pe care l-am făcut, prin felul foarte bine documentat în care noi prezentăm de ani de zile situaţia în regiunea Mării Negre, i-am convins pe aliaţi. Şi prezenţa Aliată în Marea Neagră - aţi observat, avem tot timpul anunţuri de presă că nave aliate vin în Marea Neagră - arată că am avut succes cu acest demers şi vom merge mai departe.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne