Iohannis punctează: Legea privind detenţia la domiciliu a picat la CCR
Curtea Constituţională a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea privind executarea pedepsei la domiciliu, inclusiv pentru fapte de corupţie.
Klaus Iohannis, la deschiderea Summitului Celor Trei Mări (Epoch Times România)
Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la CCR modificări ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, act normativ ce include, printre altele, una dintre cele mai controversate iniţiative, şi anume detenţia la domiciliu, iar iniţiativa sa a avut marţi succes la Curtea Constituţională.
Potrivit şefului statului, legea încalcă Constituţia, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
"Prin această iniţiativă legislativă s-a dorit transformarea posibilităţii de a ieşi din penitenciar dintr-o recompensă într-un drept, aplicabil deopotrivă persoanelor arestate preventiv şi celor condamnate definitiv, astfel actul normativ adoptat îndepărtându-se de finalitatea urmărită de către iniţiatori", se mai arată în sesizarea lui Iohannis.
Reamintim că pe 6 iunie a.c., cu 181 de voturi "pentru", 87 "împotrivă" şi trei abţineri deputaţii au adoptat modificările la proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. În baza acestei legi, deţinuţii condamnaţi la până la un an de închisoare, inclusiv cei condamnaţi pentru corupţie, vor putea să-şi execute pedepsele la domiciliu. Excepţie fac cei condamnaţi pentru fapte cu violenţă.
Potrivit unui amendament propus de PSD, "regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani pentru fapte comise cu violenţă".
De asemenea, persoanele condamnate la o pedeapsă cu închisoare de până la un an, şi care nu au comis fapte cu violenţă, realizează arestul prin detenţie la domiciliu, arată ziare.com.
De asemenea, regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
Proiectul legislativ mai prevede ca pentru fiecare lucrare ştiinţifică publicată sau invenţie şi inovaţie brevetată, se consideră 20 de zile executate din pedeapsă.
