Iohannis, o nouă mutare în războiul pe Justiţie. Trimite înapoi în Parlament o lege importantă pentru PSD
Klaus Iohannis (Epoch Times România)
Preşedintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea de aprobare a OUG 90/2018, ordonanţa dată de ministrul Tudorel Toader pentru operaţionalizarea controversatei Secţii de investigare a magistraţilor. În cererea sa, preşedintele solicită punerea textului în acord cu recomandările cuprinse în raportul MCV, observaţiile Comisiei de la Veneţia şi cu recomandările GRECO.
”Astfel, în ceea ce priveşte Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, atât prin ultimul raport MCV, cât şi prin opiniile Comisiei de la Veneţia pronunţate cu privire la modificările aduse legilor justiţiei, au fost formulate ample observaţii ce privesc înfiinţarea, dar şi modul de funcţionare al acestei secţii. Or, prin prisma dispoziţiilor art. 148 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alin. (2)”, considerăm că aceste documente ale organismelor europene, inclusiv rapoartele GRECO, nu pot fi ignorate de Parlamentul României”, scrie şeful statului în scrisoarea adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
Reamintim că PSD a ţinut morţiş la înfiinţarea acestei Secţii pentru investigarea magistraţilor, Florin Iordache precizând că partidul nu doreşte să renunţe la ea orice ar spune forurile UE. În prezent, respectiva secţie care şi-a început activitatea deschizându-i dosare penale Laurei Codruţa Kovesi este văzută de parte din opinia publică şi din judecători şi procurori drept un instrument în mâna politicului pentru a-i putea intimida pe magistraţii incomozi.
Redam integral scrisoarea şefului statului:
"Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie vizează măsuri legislative tranzitorii prin care se instituie o procedură derogatorie de la dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018, privind numirea provizorie în funcţii de conducere şi de execuţie a procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, denumită în continuare SIIJ. Distinct de criticile de neconstituţionalitate ce au format obiectul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 137/2019 - comunicată, în temeiul art. 77 alin. (3) din Constituţie, Preşedintelui României la data de 12 aprilie 2019 - considerăm că legea menţionată se impune a fi reexaminată de Parlament, pentru motivele prezentate în cele ce urmează.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a fost înfiinţată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale cărei prevederi au intrat în vigoare în data de 23 iulie 2018.
Potrivit art. III din această lege „(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie înregistrate la orice structură de parchet şi nesoluţionate până la data la care secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.
În data de 10 octombrie 2018, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2018, stabilind o serie de măsuri tranzitorii privind operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Având în vedere că dispoziţiile ce reglementează organizarea şi funcţionarea SIIJ au fost modificate şi completate în ce priveşte încadrarea procurorilor din cadrul SIIJ, ulterior adoptării OUG nr. 90/2018, succesiv, prin OUG nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, prin OUG nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv prin OUG nr. 12/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei - toate aflate în procedură legislativă - apreciem că, pentru respectarea principiilor clarităţii şi previzibilităţii normelor juridice, se impune o abordare unitară din partea Parlamentului cu privire la aceste ordonanţe de urgenţă.
Astfel, prin OUG nr. 92/2018 au fost operate intervenţii legislative asupra dispoziţiilor art. 882 şi ale art. 885 din Legea nr. 304/2004. De asemenea, OUG nr. 7/2019 a introdus mai multe dispoziţii, respectiv: alineatul (6) la art. 881, alineatele (111) şi (112) la articolul 885, litera e) la alineatul (1) al art. 888 şi a modificat lit. d) a alineatului (1) al art. 888 din Legea nr. 304/2004. Totodată, prin art. II din OUG nr. 12/2009 au fost introduse în cuprinsul Legii nr. 304/2004 două noi articole ce vizează SIIJ, şi anume art. 8810 şi art. 8811.
Faţă de cele arătate şi faţă de domeniul de reglementare al legii supuse reexaminării, apreciem că se impune reanalizarea acesteia, prin corelare cu proiectele de acte normative aflate pe agenda Parlamentului, astfel încât să fie adoptată o reglementare unitară.
Dincolo de necesitatea unei viziuni unitare asupra soluţiilor legislative referitoare la SIIJ, considerăm că procedurile legislative aflate în derulare cu privire la ordonanţele de urgenţă mai sus menţionate reprezintă cel mai potrivit context pentru Parlamentul României de a-şi aduce la îndeplinire obligaţiile în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie.
Astfel, în ceea ce priveşte Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, atât prin ultimul raport MCV, cât şi prin opiniile Comisiei de la Veneţia pronunţate cu privire la modificările aduse legilor justiţiei, au fost formulate ample observaţii ce privesc înfiinţarea, dar şi modul de funcţionare al acestei secţii. Or, prin prisma dispoziţiilor art. 148 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alin. (2)”, considerăm că aceste documente ale organismelor europene, inclusiv rapoartele GRECO, nu pot fi ignorate de Parlamentul României.
Din această perspectivă, în jurisprudenţa sa, analizând Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 354, din 14 decembrie 2006, Curtea Constituţională a reţinut că în privinţa invocării prevederilor art. 148 alin. (4) din Constituţie, potrivit art. 2 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, parte a tratatului de aderare, ratificat prin Legea nr. 157/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, „de la data aderării, dispoziţiile tratatelor originare şi actele adoptate de instituţii şi de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România şi se aplică în aceste state în condiţiile stabilite prin aceste tratate şi prin prezentul act” (Decizia nr. 104/2018).
În aceeaşi decizie, Curtea a statuat că aderând la ordinea juridică a Uniunii Europene, România a acceptat ca, în domeniile în care competenţa exclusivă aparţine Uniunii Europene, indiferent de tratatele internaţionale pe care le-a încheiat, implementarea obligaţiilor rezultate din acestea să fie supusă regulilor Uniunii Europene. În caz contrar, s-ar ajunge la situaţia nedorită ca, prin intermediul obligaţiilor internaţionale asumate bi sau multilateral, statul membru să afecteze grav competenţa Uniunii şi, practic, să se substituie acesteia în domeniile menţionate. Aşadar, în aplicarea art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, România aplică cu bună-credinţă obligaţiile rezultate din actul aderării, neinterferând cu competenţa exclusivă a Uniunii Europene, şi, astfel cum a stabilit în jurisprudenţa sa, în virtutea clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituţie, România nu poate adopta un act normativ contrar obligaţiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru.
Mai mult, chiar în Decizia nr. 137/2019 pronunţată de Curtea Constituţională cu privire la această lege, la paragraful nr. 100 s-a statuat caracterul obligatoriu pentru statul român al Deciziei nr. 2006/928/CE de instituire a mecanismului MCV.
Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie".
