Iohannis ar putea ataca la CCR modificarea procedurii de numire a şefului DGPI
Atâta vreme cât DGPI este o instituţie militarizată, aceasta nu poate funcţiona fără avizul CSAT, consideră şeful statului.
Klaus Iohannis (Epoch Times România)
DGPI este o instituţie militarizată şi nu poate să funcţioneze fără avizul CSAT, a declarat joi preşedintele Iohannis, în contextul în care Senatul a eliminat recent obligativitatea avizului CSAT la procedura de numire a şefului serviciului secret al Ministerului de Interne, cunoscut opiniei publice sub titulatura ''Doi s'un sfert''. Şeful statului a mai adăugat că, "în ultimă instanţă", va ataca la CCR legea votată de Parlament.
"Aşa ceva nu se poate, este o eroare, o greşeală, cum doriţi. Atâta vreme cât instituţia este una militarizată, nu poate să funcţioneze fără aviz CSAT. Punct. Iar, indiferent ce doreşte Senatul sau Camera Deputaţilor, aşa funcţionează instituţiile în România, conform Constituţiei şi dacă se menţine această soluţie, care este una neconstituţională, după părerea mea, evident că speţa va merge la Curtea Constituţională. (...) În ultimă instanţă voi ataca eu la Curtea Constituţională, dar deocamdată aşteptăm să-şi revină Parlamentul şi să intre în normalitate", a declarat Iohannis.
Potrivit preşedintelui, atât în cazul modificării procedurii de numire a şefului DGPI, cât şi în cea privind conducerea ANCOM, este vorba de o "raţiune politică" a puterii, de a "elimina preşedintele, respectiv CSAT, din anumite proceduri".
"Eu văd aici o raţiune politică din partea PSD. Este destul de evident după speţa cu ANCOM acum speţa cu acest serviciu al Ministerului de Interne, se încearcă din partea PSD să se elimine instituţia preşedintelui, respectiv CSAT din anumite proceduri. Este o eroare", a concluzionat preşedintele.
Reamintim că pe 16 mai, Senatul a eliminat obligativitatea avizului CSAT la procedura de numire a şefului serviciului secret al Ministerului de Interne. Cu puţin timp înainte, Guvernul a eliminat, prin OUG, rolul preşedintelui Iohannis din procedura numirii şefului ANCOM, arbitrul pieţei de telecom. Preşedinţia a criticat aceste două demersuri, catalogându-le drept demersuri cu miză politică părând a face parte dintr-un plan de limitare a atribuţiilor Preşedintelui.
