CCR, după "o şedinţă maratonică": Statutul Magistraţilor se întoarce în Parlament, conţine prevederi neconstituţionale

O ţară întreagă aşteaptă cu sufletul la gură deciziile Curţii Constituţionale în privinţa controversatelor legi ale justiţiei, care au scos recent în stradă 100.000 de români şi au provocat dezbateri aprinse în spaţiul public.
Valer Dorneanu
Valer Dorneanu (Mihut Savu / Epoch Times)

UPDATE. O parte dintre modificările care vizează statutul judecătorilor si procurorilor sunt neconstituţionale, a stabilit instituţia condusă de Valer Dorneanu, astfel că actul normativ se întoarce în Parlament.

"După o şedinţă maratonică, mai exact care a durat cam cât două maratoane, am reuşit să ne pronunţăm cu privire la Legea cu privire la Statutul magistraţilor. Cu privire la această contestaţie, o să primiţi comunicatul de presă detaliat. Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii. Unele dintre aceste critici, care vizau mai ales răspunderea magistratului, au fost admise şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credinţe şi a gravei neglijenţe", a declarat Dorneanu, citat de Digi24.

Şeful CCR a anunţat că au fost admise şi obiecţiile PNL care privesc "mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României" în numirea magistraţilor.

În acelaşi timp, CCR a amânat pentru 13 februarie discuţiile în cazul legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

* * *

Curtea Constituţională va analiza, în şedinţa de marţi, un nou rând de sesizări privind noile legi ale Justiţiei, adoptate recent de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, despre care criticii spun că subminează independenţa magistraţilor din România.

În şedinţa din 23 ianuarie, CCR s-a pronunţat doar pe marginea legii privind organizarea judiciară şi a amânat pentru astăzi judecarea obiecţiilor ridicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi PNL care vizează statutul magistraţilor şi organizarea Consiliului Superior al Magistraturii.

"Dosarele care vizează statutul magistraţilor şi organizarea CSM le-am amânat pe 30 ianuarie, iar cel cu privire la organizarea judecătorească - am dat o decizie. Decizia constă în respingerea obiecţiilor de neconstituţionalitate extrinseci care vizau constituirea comisiei parlamentare. Am admis patru puncte din textele concrete pe care le-au criticat autorii sesizărilor. Unul dintre ele vi-l pot spune: cel care prevedea că se pot angaja, dintre magistraţii pensionari, să fie angajaţi la curţile de apel pentru redactarea unor hotărâri", a declarat atunci preşedintele CCR Valer Dorneanu.

Cu alte cuvinte, cele patru puncte cuprinse în sesizarea Înaltei Curţii sunt de fapt chestiuni tehnice, minore. În schimb, înfiinţarea secţiei care anchetează magistraţi - demers care a stârnit mare vâlvă în cadrul sistemului judiciar - a fost declarată constituţională, potrivit şefului CCR. Legea respectivă urmează acum să fie retrimisă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii, urmând să fie votată din nou.

În acelaşi timp, CCR a respins solicitarea PNL privind sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru un aviz pe legile justiţiei.

Reamintim că în timp ce coaliţia PSD-ALDE-UDMR, în frunte cu şeful comisiei speciale pentru justiţie, artizanul OUG 13 Florin Iordache, consideră că legile care au ieşit din Parlament vor avea efecte benefice asupra sistemului judiciar, preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat extrem de nemulţumit în această privinţă.

Prezent recent la şedinţa în care reprezentanţii CSM şi-au ales noua conducere, şeful statului a subliniat că parlamentarii au ignorat toate avizele negative ale specialiştilor şi s-au grăbit să modifice legile Justiţiei într-o manieră total netransparentă şi fără suficiente dezbateri, astfel că au rezultat acte normative contestate nu doar de Opoziţie ci şi de magistraţi.

"Partenerii noştri din Uniunea Europeană, din Consiliul Europei, au atras atenţia că trebuie mai multă dezbatere, trebuie mai multă transparenţă. Cu toate acestea, acea super comisie specială a mers mai departe într-o procedură parlamentară proaspăt inventată care, apropo, a fost contestată, dar Curtea Constituţională a considerat că se poate şi aşa. O procedură parlamentară pe care, în această formă, nu am mai avut-o niciodată, cu discuţii lipsite total de transparenţă, cu pumnul în gura opoziţiei, ba chiar unii au vrut să voteze ca opoziţia să nu mai aducă amendamente de acelea deranjante, cu lucrat noaptea, lucrat multe ore în ultimele zile ale sesiunii.

De ce s-or fi grăbit doamnele şi domnii parlamentari să îngraşe porcul înainte de Crăciun? Probabil nu au auzit acea vorbă din popor, cu îngrăşatul porcului în Ajun de Crăciun. Aia a ieşit. Au ieşit trei legi foarte contestate, contestate nu numai de opoziţie la Curtea Constituţională, ci şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a analizat aceste legi şi a considerat că nu se încadrează în cadrul constituţional din România. Eu regret - eu, Preşedintele României - regret că s-a ajuns în România în această situaţie în care legile justiţiei, care sunt foarte importante, se discută în proceduri neclare, ad–hoc, sub presiunea timpului, cu nerespectarea unor cutume în procedură parlamentară şi, în final, aprobate în mare viteză, viteză neexplicată în spaţiul public şi ajunse, toate, să fie contestate la Curtea Constituţională", a declarat Iohannis.

Totodată, şeful statului şi-a declarat speranţa că la Curtea Constituţională "judecătorii se vor apleca cu timp, cu mult profesionalism şi cu multă obiectivitate asupra celor contestate" şi că, în cazul în care anumite chestiuni vor trebui clarificate, Parlamentul va avea puterea să recunoască că anumite lucruri s-au întâmplat fără discuţii publice suficiente, fără transparenţă, aşa cum o aşteaptă toată lumea, şi se pot adapta articolele în aşa fel încât legile să fie de folos celor care funcţionează sub autoritatea lor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne