Industria germană cere o poziţie mai dură a UE în privinţa Chinei

Trafic rutier în Germania
Trafic rutier în Germania (Sean Gallup/Getty Images)

Influenta asociaţie industrială germană BDI a cerut Uniunii Europene să adopte o politică economică mai dură faţă de China pentru a ajuta companiile, în contextul amplificării temerilor legate de preţurile de dumping, transferul de tehnologie şi accesul inegal la licenţe şi finanţări, potrivit Reuters.

Într-un document ce va fi prezentat joi, BDI a subliniat că firmele germane au nevoie de China ca piaţă, însă a tras un semnal de alarmă în legătură cu ezitarea Beijingului de a-şi deschide şi mai mult piaţa şi au făcut 54 de solicitări către Berlin şi Bruxelles privind ajutorul pe care îl pot acorda.

„Ar fi în interesul Beijingului să îşi deschidă şi mai mult piaţa internă şi să implementeze în mod corespunzător reformele economice de mult anunţate”, a precizat preşedintele BDI, Dieter Kempf.

Documentul, despre care Reuters a scris prima dată în octombrie 2018, a cerut Uniunii Europene să creeze un cadru economic mai solid pentru propria piaţă internă cu scopul de a lega companii care activează în ţări fără economie de piaţă de propriul sistem al UE de economie liberală.

„Pentru UE este mai important ca niciodată, nu doar să sublinieze pe plan intern importanţa propriului său sistem şi a valorilor sale, ci şi să le reprezinte ofensiv pe plan extern”, a precizat BDI.

Printre cererile BDI se numără înăsprirea regulilor UE privind subvenţionarea. Companiile care nu produc bunuri în UE nu ar trebui să primească subvenţii de stat, a susţinut asociaţia. De asemenea, BDI a cerut investiţii mai multe din parte UE în infrastructură şi inovaţii.

Comerţul bilateral dintre Germania şi China a atins un record de 187 miliarde de euro în 2017, aproape 30% din comerţul total al UE cu gigantul asiatic. Unele dintre cele mai mari companii ale Germaniei, inclusiv Volkswagen şi BMW, se bazează într-o mare măsură pe pieţele aflate într-un ritm rapid de creştere.