În Israel s-a inventat plastic din alge marine

Alge marine
Alge marine (pixabay.com)

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tel Aviv (TAU) au creat un material plastic biodegradabil folosind microorganismele care se hrănesc cu alge marine, potrivit portalului NoCamels. Această invenţie ar putea deveni o alternativă viabilă împotriva creşterii cantităţilor imense de plastic care au invadat pământul şi oceanele.

Dacă se ia în considerare faptul că plasticul se biodegradează în peste 500 de ani, cele peste 8.000 de milioane de tone de plastic care s-au produs din 1950 până în prezent sunt încă prezente în gropile de gunoi şi în oceanele noastre, afectând viaţa marină şi ecosistemele.

Cercetările efectuate de Dr. Alexander Golberg de la Şcoala de Ştiinţă a Mediului şi Pământului de la Universitatea din Tel Aviv, profesorul Michael Gozin de la Şcoala de Chimie de la aceeaşi universitate, împreună cu Supratim Ghosh, student post-doctoral, propun utilizarea microorganismelor Haloferax mediterranei colectate din apele extrem de sărate ale Mării Moarte. Aceste microorganisme se hrănesc cu alge marine şi pot fi utilizate pentru a produce un polimer similar plasticului, dar netoxic şi biodegradabil.

Dr. Goldberg a explicat sitului israelian NoCamels: „O soluţie parţială la epidemia de plastic sunt bioplasticele, care nu folosesc petrol şi se degradează rapid. Dar bioplasticele au, de asemenea, un preţ ambiental. Cultivarea plantelor sau bacteriilor pentru a face plasticul necesită sol fertil şi apă dulce, pe care multe ţări, inclusiv Israelul, nu le au. Procesul pe care îl propunem va permite ţărilor cu deficit de apă proaspătă, precum Israel, China şi India, să treacă de la materiale plastice pe bază de petrol la materiale plastice biodegradabile".

Utilizarea materialelor bioplastice ar avea un impact semnificativ asupra mediului în ţări precum China şi India, unde gestionarea deşeurilor din plastic este inadecvată, deoarece acestea se degradează mai rapid şi dispar în aproximativ un an, fără a provoca poluare.

Totuşi, polyhydroxyalkanoates sau PHAs, un polimer dezvoltat de oamenii de ştiinţă, trebuie prelucrat în continuare înainte de a deveni plastic. Provocarea pentru cercetători constă în dezvoltarea amestecurilor de polimeri care produc diferite tipuri de plastic cu proprietăţi specifice - de la pungă la sticlă - pentru ambalarea oricărui produs.

Alte alternative la eliminarea plasticului

Produsele alternative la plasticul din combustibili fosili dovedesc utilitatea lor în alte părţi ale lumii. În Indonezia, de exemplu, o companie a creat o sacoşă ecologică fabricată din cassava sau yuca (Manihot esculenta). Sacoşa este complet degradabilă şi se dizolvă inclusiv în apă. Compania chiliană SoluBag a dezvoltat o pungă din calcar care, de asemenea, se dizolvă şi în apă.

Alte iniţiative de combatere a deşeurilor de plastic s-au concentrat asupra gestionării deşeurilor, a reducerii consumului, a stimulentelor pentru reciclare şi chiar a interzicerii anumitor produse.

Mai multe soluţii inovatoare includ dezvoltarea bacteriilor modificate genetic care se hrănesc cu materiale plastice. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Ben-Gurion din Israel au modificat genetic bacterii Pseudomonas putida, astfel încât acestea pot „mânca“ polyethylene terephthalat (PET, PETE), un tip comun de plastic, care proliferează în oceane şi pe uscat.

Un proiect comun între oamenii de ştiinţă israelieni şi cercetătorii internaţionali are ca temă utilizarea meduzelor pentru a ajuta la eliberarea oceanelor de microplastice.

Toate aceste iniţiative vizează realizarea unui mediu mai sigur şi mai puţin poluat prin înlocuirea plasticului, una dintre cauzele grave ale poluării şi a problemelor de mediu pe planeta noastră.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință