Hobbitul ar fi trăit într-o perioadă mult mai îndepărtată decât se estimase iniţial

''Hobbitul" datează dintr-o perioadă mai îndepărtată decât se credea până acum. Un studiu publicat în revista Nature antedatează misterioasa specie hominidă primitivă - ale cărei resturi fosile au fost descoperite pe insula Flores din Indonezia în 2003 – ca urmare a unor noi săpături în peştera Liang Bua, situată pe insula din care ''hobbitul" îşi trage numele oficial, Homo floresiensis.

Thomas Sutikna, de la Universitatea din Wollongong, şi colegii săi, mulţi dintre ei membri ai grupului iniţial de cercetare, arată acum că micul hominid a folosit celebra peşteră într-un interval de timp cuprins între 190.000 şi 50.000 de ani în urmă şi nu acum 12.000 de ani, aşa cum se estimase anterior: o datare mult mai târzie care a dus la presupunerea că ''hobbitul" - supranumit astfel după micile personaje din filmul ''Stăpânul inelelor'' - ar fi putut trăi timp de câteva mii de ani alături de omul modern, Homo sapiens, sosit în Australia prin arhipelagul din care face parte Flores, chiar cu aproximativ 50.000 de ani în urmă.

Descoperirea rămăşiţelor acestei specii misterioase - având puţin peste un metru înălţime şi un craniu de mărimea celui de cimpanzeu, cu un volum de aproximativ 400 de centimetri cubi - a dat naştere unor dezbateri ştiinţifice aprinse, rămase încă deschise.

Conform oamenilor de ştiinţă care au efectuat primele săpături, rămăşiţele celor nouă indivizi (inclusiv un craniu şi un schelet aproape complet, cel mai reprezentativ, cunoscut sub numele de LB1) au fost atribuite unei noi specii, care ar fi populat insula în urmă cu între 38.000 şi 12.000 de ani, devenită pitică din cauza limitării la spaţiile mici insulare, o modalitate de a se adapta mai bine la resursele reduse pe care le aveau la dispoziţie.

Alte studii sunt înclinate mai degrabă spre ipoteza că aceasta nu este o specie separată, ci e vorba de persoane care suferă de anumite afecţiuni: microcrefalie sau sindromul Down.

Noile săpături efectuate de oamenii de ştiinţă din cadrul Centrului Naţional de Cercetare pentru Arheologie din Indonezia, Universitatea Wollongong din Australia şi Institutul Smithsonian din America, sub îndrumarea lui Sutikna, între anii 2007 şi 2014, au adus la lumină anumite părţi din peşteră care nu au fost observate în timpul săpăturilor iniţiale şi au evidenţiat depozite inegale şi o stratigrafie mult mai complexă decât cea prezentată anterior. Acest lucru a condus la modificarea datării originale a resturilor fosile. Deci, Homo floresiensis, ar fi trăit acum între 190.000 şi 50.000 de ani, dispărând mult mai devreme decât se credea până în prezent.