Guvernul albanez, între loialitatea faţă de SUA şi promisiunile electorale
Statele Unite ale Americii (SAU) i-au solicitat Albaniei să organizeze pe teritoriul său distrugerea arsenalului sirian de arme chimice. Tirana studiază cu atenţie oferta. 'Suntem în pline tratative', a declarat un diplomat albanez. Această cerere, confirmată de surse albaneze şi franceze, a fost formulată săptămâna trecută, însă detaliile nu sunt cunoscute încă, informează cotidianul francez Le Monde.
Potrivit publicaţiei menţionate, ministrul afacerilor externe al Franţei, Laurent Fabius, l-a primit luni pe omologul său albanez Ditmir Bushati, la sediul din Quai d'Orsay pentru a evoca modalităţile de realizare a acestei propuneri.
Mai multe alte ţări apropiate SUA, între care şi Norvegia, au refuzat deja propunerea. Albania prezintă unele avantaje, în special geografice, date fiind proximitatea sa şi facilitatea unei posibile transportări a stocurilor de arme chimice pe cale maritimă.
De asemenea, Albania dispune de o experienţă particulară în domeniul neutralizării arsenalului chimic. În 2007, ea a devenit prima naţiune care şi-a distrus în totalitate propriul arsenal, acumulat în timpul regimului dictatorului comunist Enver Hoxha. Aceste stocuri - circa 16 tone, în special 'gaz muştar' (iperită) de tip vechi - au fost importate în anii 1970, având o provenienţă nespecificată. Stocurile au fost descoperite în 2002 în buncăre, la câteva zeci de kilometri de Tirana, printre sutele de mii de adăposturi construite în toată ţara în timpul deceniilor precedente. Distrugerea stocurilor a fost finanţată de SUA, costurile ajungând la 35 de milioane de euro. Operaţiunile au fost supervizate de Departamentul american pentru apărare, precizează Le Monde.
Cu toate acestea, în cazul arsenalului sirian, amploarea stocurilor de eradicat şi condiţiile de securitate din Albania constituie o provocare de altă amploare, iar timpul presează, potrivit Washingtonului.
Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a anunţat că inspectorii săi, sosiţi în Siria în urmă cu o lună, au pus sub sechestru stocul total de 1000 de tone de agenţi chimici şi 290 de tone de arme chimice declarat de Damasc. Până la 15 noiembrie, consiliul executiv al OIAC trebuie să decidă un calendar al operaţiunilor de distrugere. Oficial, Washingtonul rămâne optimist cu privire la reuşita respectării termenului limită fixat la 30 iunie 2014, dată la care distrugerea arsenalului chimic sirian ar trebui finalizată.
Pentru moment, Tirana a refuzat orice comentariu cu privire la propunerea americană. Guvernul albanez este pus în faţa unei ecuaţii complexe. Învestit premier la 15 septembrie, după victoria partidului său în alegerile legislative din iunie, socialistul Edi Rama vrea să menţină orientarea atlantistă şi pro-europeană a ţării sale. Una dintre cele mai sărace ţări din Europa, Albania are nevoie de sprijinul occidentalilor.
Însă, în calcul intră şi alte consideraţiuni, ceea ce explică absenţa unui răspuns public la cererea formulată de americani. Le Monde aminteşte că, la două zile după ce şi-a preluat funcţia, Edi Rama a decis să interzică importul de deşeuri toxice, periculoase sau nu, respectându-şi astfel angajamentul electoral pe marginea unui subiect extrem de sensibil în Albania.
În noiembrie 2011, guvernul de centru-dreapta al lui Sali Berisha a autorizat importarea a 55 de produse toxice, provocând furia organizaţiilor de apărare a mediului înconjurător.
'Albania post-comunistă nu a fost foarte precaută cu privire la problemele de mediu', explică Albert Rakipi, directorul Institutului de Relaţii Internaţionale de la Tirana. 'Ar fi total eronat să se dea astăzi acordul (pentru distrugerea armelor chimice), la câteva săptămâni după interdicţia decisă de noul guvern. Acest lucru ar crea confuzie. În plus, aceasta nu este o modalitate de a dezvolta Albania. Dacă se consideră că turismul are un veritabil potenţial economic în Albania, trebuie să fim consecvenţi', subliniază Rakipi.
Alianţa împotriva Importării de Deşeuri Toxice (AKIP) a strâns peste 64.000 de semnături (mai mult de minimul necesar de 50.000), pentru a cere organizarea unui referendum pe marginea problemei deşeurilor toxice. Curtea Constituţională a Albaniei a considerat această cerere legitimă. Astfel, referendumul ar urma să fie organizat la sfârşitul lui decembrie. Aceasta a fost înainte de interdicţia decisă de guvernul lui Rama.
'Guvernul se află astăzi în faţa unei contradicţii majore', subliniază Blendi Kajsiu, unul dintre reprezentanţii AKIP. 'În Albania, guvernele au tendinţa de a fi servili faţă de aliaţii occidentali, americani sau europeni, ele îşi caută legitimitatea în exterior. Dar cine ia în calcul interesele albaneze în astfel de cazuri? Dat fiind slabele capacităţi administrative ale statului albanez şi marele grad de pericol al arsenalului sirian, sunt întrunite toate elementele pentru un dezastru', este de părere Kajsiu.
În martie 2008, o explozie la un depozit de muniţii situat în satul Geredec, lângă Tirana, a făcut 26 de morţi şi sute de răniţi. O societate americană a fost însărcinată cu distrugerea acestor stocuri de muniţii vechi, în parteneriat cu Ministerul Apărării al Albaniei.
