Grupul de la Visegrád solicită ca graniţele UE să fie mai bine protejate
Ungaria, Polonia, Slovacia şi Republica Cehă au cerut întărirea agenţiei UE însărcinate cu administrarea şi protejarea frontierei blocului. Grupul de la Visegrád a făcut presiuni pentru adoptarea unor politici dure în privinţa imigraţiei ilegale în UE.
Premierul ungar Viktor Orban. (Getty Images)
Premierul ungar Viktor Orban a declarat joi că Grupul de la Visegrád – alcătuit din Ungaria, Polonia, Slovacia şi Republica Cehă – a convenit să întărească graniţele externe ale Uniunii Europene şi a solicitat ca procesarea imigranţilor să se facă în afara blocului.
Premierul ceh Andrej Babis a declarat că Frontex, agenţia care administrează frontiera UE, ar trebui să fie întărită pentru a gestiona mai bine provocările oferite de imigraţia ilegală către Uniunea Europeană, potrivit Deutsche Welle.
Babis a propus creşterea semnificativă a capacităţii Frontex, respectiv a numărului membrilor personalului la 10.000. El a adăugat că a convenit cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, să se consolideze graniţele externe ale blocului european cu ajutorul Frontex.
„Trebuie să avem o Europa capabilă să ne protejeze”, a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz, care a fost invitat la întâlnirea Grupului de la Visegrád. „Trebuie să consolidăm Frontex, trebuie să ne protejăm graniţele externe şi trebuie să asigurăm libertatea internă”.
După întâlnire, premierul ungar a anunţat că ţările din grupul de la Visegrád vor boicota un mini-summit privind imigraţia ce va fi organizat duminică de către Comisia Europeană.
Viktor Orban a precizat că întâlnirea ar fi trebuit, în schimb, să fi fost organizată de Consiliul European, mai ales că vor participa lideri politici din UE.
„Înţelegem că există dificultăţi politice interne în unele ţări, dar acest lucru nu poate duce la o agitaţie pan-Europeană”, a afirmat Orban după întâlnirea dintre ţările Visegrád şi Austria.
Decizia Grupului de la Visegrád a fost luată într-un moment tensionat în UE cu privire la imigraţia ilegală. Statele membre au fost prinse într-o dezbatere aprinsă în legătură cu modul în care trebuie administrată imigraţia, unele ţări respingând cotele obligatorii privind relocalizarea imigranţilor.
Grupul de la Visegrád, împreună cu Austria, au criticat politica lui Merkel privind uşile deschise pentru refugiaţi. Peste un milion de imigranţi au intrat în UE în 2015 în timpul apogeului crizei imigraţiei, mulţi dintre aceştia fugind de sărăcia şi conflictele din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia.
Problema imigraţiei a declanşat de asemenea o criză politică între statele membre, unele dintre ele – inclusiv ţările Visegrád – refuzând să primească refugiaţi şi imigranţi din statele aflate în prima linie de luptă în această criză – ţări precum Italia şi Grecia.
Un exemplu al situaţiei complicate privind imigraţia din UE este cel al Italiei şi Maltei care au refuzat recent să primească în porturile lor o navă care avea la bord peste 600 de imigranţi. Nava a fost în cele din urmă primită de Spania.
