Grupul de la Vişegrad, platforma cea mai potrivită pentru a sprijini Balcanii de Vest (media)

Pentru Balcanii de Vest şi UE va fi foarte util dacă ţările din Grupul de la Vişegrad (V4) se angajează cu seriozitate să ajute regiunea pe calea sa spre aderarea la forumul european. O dovadă că UE poate avea încredere în V4 va fi dacă Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, Catherine Ashton, şi comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Fule, vor participa la reuniunea grupului, care va avea loc la 25 octombrie, la Varşovia, notează Adelina Marini, redactor-şef al media online bulgare euinside.eu, într-un articol în care prezintă o analiză a Institutului Polonez pentru Relaţii Internaţionale (PISM). Acesta este de părere că V4 este platforma cea mai potrivită pentru a sprijini Balcanii de Vest.

Balcanii de Vest se află într-un punct critic. Pe de o parte, suferă de pe urma neclarităţii expresiei 'perspectiva europeană' şi a oboselii extinderii, aşa cum a declarat negociatorul şef al Muntenegrului, Alexandar Andrija Pejovic pentru euinside.eu., precum şi de pe urma efectelor negative ale crizei din zona euro şi mondiale în general, care se adaugă la situaţia economică deja dificilă în regiunea sfâşiată de război până de curând. Pe de altă parte, în majoritatea ţărilor din Balcanii de Vest, deşi sprijinul pentru integrarea europeană este predominant, el e în scădere.

Declaraţii potrivit cărora ţările din regiune ar trebui să-şi facă temele mai întâi în timp ce Bruxellesul este la dispoziţia lor tot timpul, nu sunt o raritate. Acesta a fost mesajul lui Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, la Sarajevo, săptămâna trecută: puneţi în aplicare reformele, fiţi ambiţioşi iar noi vom reitera angajamentul nostru faţă de perspectiva voastră europeană.

Totuşi, experienţa cu Bulgaria, România şi Ungaria arată că a te baza pe democraţii fragile pentru a merge singure pe calea evolutivă dură, pentru care vechile state membre au avut nevoie de secole, pare nerealist, potrivit semnatarei articolului. Aceasta susţine că a scris în nenumărate rânduri pe website-ul euinside.eu că Bulgaria şi România ilustrează cel mai bine că nu este oportun să acorzi asistenţă permanentă şi să invoci problemele lor la nivel european. Cele două ţări sunt ''elevii cei mai răi'' în termeni de democraţie europeană, dar experienţa rea este întotdeauna cel mai bun profesor. Este mult mai bine să spui ce nu a mers bine, mai degrabă decât să deliberezi pe tema ce ar merge bine.

Mai mult, Bulgaria şi România cunosc bine regiunea, mentalitatea, specificul naţional şi conflictele interne, relevă autoarea articolului, care este totuşi de părere că cele două ţări nu sunt pregătite să asume rolul de mentori pentru vecinii lor. Există însă o alternativă la Bulgaria şi România, V4, cele patru ţări din Europa Centrală care au excelat în marele val al extinderii din 2004 - Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria. De când Polonia s-a afirmat ca un lider clar printre 'noile state membre' iar anul acesta prezidează V4, activitatea grupului a crescut considerabil. În acest sens merge analiza PISM, care este de părere că V4 este platforma cea mai potrivită pentru a sprijini Balcanii de Vest.

În primul rând, cei patru autori ai analizei - Milan Nic, Istvan Gyarmati, Jan Vlkvovsky şi Tomasz Zornaczuk - relevă faptul că trei dintre miniştrii de externe ai V4 sunt direct implicaţi în problemele din Balcani: Miroslav Lajcak, ministrul slovac de externe care în 2009 a fost reprezentantul special al UE pentru Bosnia şi Herţegovina, şeful diplomaţiei cehe, Karel Schwarzenberg, şi omologul său ungar, Janosz Martonyi. Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, este ceva mai distanţat de regiune, deoarece accentul principal al politicii externe a Poloniei cade pe ţările Parteneriatul Estic.

Potrivit analizei PISM, fiecare dintre aceste ţări are o contribuţie reală la creşterea integrării europene a ţărilor din Balcanii de Vest. Republica Cehă oferă asistenţă, care numai în 2011 se ridica la aproape 8 milioane de euro pentru proiecte în trei ţări - Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Kosovo. Aderarea ţărilor din regiune la UE şi NATO reprezintă una dintre principalele priorităţi ale politicii externe cehe, iar Praga se focalizează şi pe schimbul cultural şi educaţional.

Ungaria, în pofida problemelor pe care le are în acest moment, cu imaginea unei reveniri la totalitarism pentru fostul ''elev eminent'' în procesul de integrare europeană, este major interesată în dezvoltarea Balcanilor de Vest, deoarece are minorităţi în multe dintre aceste ţări. În timpul preşedinţiei semestriale a UE, Ungaria a încheiat negocierile de aderare cu Croaţia, a depus eforturi pentru ca Serbia să primească statutul de ţară candidată şi a sprijinit Muntenegrul.

În ceea ce priveşte Slovacia, adaugă autorii analizei, Balcanii de Vest se află în centrul politicii externe a ţării. Principalul motor al acestei politici sunt diplomaţii şi organizaţii neguvernamentale, precum şi propriul exemplu de ţară cu tranziţie de succes (este deja membră a zonei euro). Până recent, Serbia a fost o ţară prioritară pentru asistenţa în scopul dezvoltării acordată de Slovacia, cu un buget total de 10 milioane de euro, alocat sub formă de granturi mici şi proiecte pe cinci ani, îndreptate în special spre dezvoltarea la nivel de comunitate, societate civilă şi infrastructură.

În luna octombrie, la Varşovia va avea loc o reuniune a miniştrilor de externe ai V4 şi Balcanii de Vest, la care sunt invitaţi şi miniştrii din Bulgaria şi România, scriu autorii. La eveniment este invitată şi Catherine Ashton şi Stefan Fule, care are o abordare foarte inovatoare privind depăşirea obstacolelor înainte de integrarea europeană a unor ţări din Balcanii de Vest - dialogul special cu Macedonia, procesul de negociere cu Muntenegrul.

PISM recomandă ca reuniunea V4 de la Varşovia să fie folosită pentru a veni cu un mesaj clar atât pentru liderii UE şi summitul lor din decembrie, cât şi pentru noul preşedinte al SUA, unde au loc alegeri prezidenţiale pe 6 noiembrie. Acest mesaj trebuie să conţină apelul ca angajamentul UE şi al SUA să continue privind Balcanii de Vest.

O atenţie specială trebuie acordată, potrivit analiştilor PISM, noului guvern din Serbia, care iniţial a speriat cu posibilitatea de restaurare - premierul Ivica Dacic este un fost purtător de cuvânt al lui Slobodan Milosevic iar preşedintele Tomislav Nikolic a făcut mai multe declaraţii care au suscitat reacţii dure în regiune. Potrivit PISM, Serbia va rămâne o ţară-cheie în regiune datorită dimensiunii sale, influenţei asupra mai multor vecini şi poziţiei sale geografice centrale. Poate că aici ar trebui să se adauge la analiza PISM că mentalitatea naţionalistă a sârbilor contribuie şi ea la motivul pentru care Serbia este atât de importantă pentru progresul regiunii, subliniază autoarea articolului. În acest sens, marea provocare pentru V4, ca de altfel şi pentru UE, va fi dialogul politic cu Kosovo.

Analiştii propun ca pentru Serbia să fie aplicat acelaşi scenariu ca pentru Muntenegru, anul trecut, când UE a folosit un avertisment inflexibil potrivit căruia dacă ţara nu pune în aplicare toate reformele nu va obţine începerea negocierilor de aderare. În plus, PISM propune şi ca partidele conservatoare din V4 să facă lobby pentru afilierea Partidului Progresist Sârb la PPE. Acest lucru, cred analiştii, va deschide un alt canal de influenţă europeană şi va pune presiune asupra guvernului sârb.

V4 va putea fi foarte util şi în Muntenegru, care în acest moment se află sub procedură de testare - pregătirea în vederea negocierilor de aderare. Deoarece va începe cu problematicele capitole 23 şi 24 - 'Sistemul judiciar şi Drepturile Fundamentale', 'Justiţie, Libertate şi Securitate' -, experienţa Bulgariei şi României ar putea fi valoroasă, deoarece cele două ţări au aderat la UE cu un mecanism de supraveghere privind tocmai aceste două capitole. Acesta este motivul pentru care România şi Bulgaria ar trebui să fie mai active, dar, este adevărat, în cadrul V4 nu au greutate.

Cea mai mare problemă pentru eurointegrarea Balcanilor de Vest este Macedonia. Deşi în mod oficial ţara este un candidat la aderarea la UE de mai mulţi ani, nu poate începe negocierile din cauza disputei cu Grecia privind numele ţării. Analiştii PISM sunt de părere că Skopje ar putea arăta o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte problema numelui şi dacă Comisia adoptă un raport pozitiv de progres în octombrie, atunci V4 va putea face apel la preşedinţia cipriotă să includă problema pe agenda Consiliului Afaceri Generale, în decembrie.

O altă recomandare a analiştilor PISM este ca atenţia să se focalizeze asupra Bosniei şi Herţegovinei, care, spun ei, rămâne cel mai complex caz din regiune. Un aliat valoros ar putea fi Croaţia, care în prezent încearcă să soluţioneze disputele sale de frontieră cu federaţia şi a anunţat opoziţia sa fermă de a se transforma în 'Slovenia pentru Bosnia', referindu-se la problemele pe care le-a avut cu slovenii de pe calea aderării. Dacă eforturile diplomatice ale Croaţiei se dovedesc de succes, atunci Zagrebul s-ar putea implica mai activ în eforturile V4 de consolidare a reformelor din Bosnia şi Herţegovina şi Muntenegru.