Grupul de la Visegrad cere Bruxelles-ului să creeze o armată comună
Premierul ungar Viktor Orban a propus o forţă la nivelul UE pentru securizarea graniţelor blocului. Orban s-a întâlnit vineri în Varşovia cu Angela Merkel şi lideri ai ţărilor din grupul de la Vişegrad – Polonia, Slovacia, Republica Cehă. Ungaria face parte de asemenea din acest grup.
Cancelarul german Angela Merkel (st) şi premierul ungar Viktor Orban (Arhivă). (Captură Foto)
“Trebuie să acordăm prioritate securităţii; aşadar, haideţi să începem înfiinţarea unei armate europene comune”, a declarat Orban reporterilor. Propunerea sa a fost susţinută de premierul ceh Bohuslav Sobotka, care a declarat că proiectul nu va fi “uşor”, dar că cei 28 de membri UE ar putea coopera mai bine pentru a apăra şi proteja graniţele.
Înaintea întâlnirii, Orban a declarat la un post de radio ungar de stat că guvernul său va construi un gard “mai masiv” la graniţele sale sudice pentru a ţine migranţii la distanţă.
Premierul polonez Beata Szydlo a cerut crearea unui serviciu european de grăniceri pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. De asemenea, ea a cerut liderilor UE să se concentreze pe “reformele pe care le aşteaptă europenii, care să permită Uniunii Europene să devină mai puternică şi orientată spre dezvoltare, dar mai ales pentru ca europenii să simtă că sunt responsabilii Uniunii Europene”.
Cancelarul german Angela Merkel a fost de acord că securitatea este o chestiune fundamentală şi că statele membre UE ar putea face mai multe în zona securităţii şi a apărării. În plus, ea a insistat ca ţările să se concentreze pe “găsirea unui numitor comun” în ciuda diviziunilor generate de politica blocului privind imigraţia.
O armată la nivelul UE este o chestiune spinoasă în interiorul blocului, care are şase membri ce nu se află în NATO – Austria, Finlanda, Irlanda, Malta, Cipru şi Suedia. Legăturile UE şi NATO cu Rusia s-au deteriorat la începutul anului 2014 după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi s-a implicat în conflictul separatist din estul Ucrainei.
Germania s-a aflat pe picior de opoziţie cu ţările din estul Europei după ce cancelarul Merkel a deschis graniţele ţării în faţa valului de migranţi în 2015. Peste 1 milion de persoane care au fugit de războaiele şi sărăcia din Africa şi Orientul Mijlociu au inundat Germania anul trecut. Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Slovacia au refuzat să primească migranţi în ciuda unui sistem de cote obligatorii impus de UE, pe baza căruia migranţii ar fi redistribuiţi în mod egal între statele membre ale blocului.
Întâlnirea lui Merkel din Varşovia are loc înaintea unui summit UE pe tema ieşirii Marii Britanii din UE (Brexit) ca urmare a referendumului pe această temă din 23 iunie. Summitul este programat să aibă loc în 16 septembrie în capitala slovacă Bratislava.
“Brexitul nu este un simplu eveniment, este un punct de cotitură în istoria UE, aşadar trebuie să oferim un răspuns foarte prudent”, a susţinut vineri cancelarul german.
