Grup de celule responsabile de bătăile regulate ale inimii, studiat de cercetători germani

(photos.com)

Între 50 şi 90 de bătăi regulate pe minut: acesta este ritmul cardiac mediu al unui adult. Dacă medicii cunosc de multă vreme că aceste contracţii cardiace sunt generate de celule specifice repartizate pe toată suprafaţa miocardului, abia recent oameni de ştiinţă de la Universitatea Ludwig-Maximilians din Munchen au descoperit un alt grup de celule care asigură caracterul regulat al bătăilor cardiace, informează publicaţia franceză Le Nouvel Observateur.

Aceste celule se situează în ventriculul stâng al inimii şi controlează ritmul contracţiilor datorită unei secvenţe recurente a semnalelor electrice. Oameni de ştiinţă au descoperit că cele care joacă un rol central în generarea şi transmiterea acestor semnale sunt proteinele situate pe membrana acestor celule şi denumite canale HCN.

Aceste proteine funcţionează ca nişte pori care lasă să treacă prin membrana celulară atomi electrici încărcaţi (ioni). Diametrul acestor pori este variabil, ceea ce permite pătrunderea unor atomi diferiţi în celulă, modificând astfel diferenţa de potenţial electric între interiorul şi exteriorul celulei. Schimbările ciclice ale acestui parametru dau impulsurile electrice care dictează ritmicitatea cardiacă.

Există patru subtipuri de canale HCN. Noul studiu se focusează pe canalul HCN1, al cărui impact asupra frecvenţei cardiace era până acum necunoscut, subliniază profesorul Christian Wahl-Schott, principalul autor al studiului. Acesta a fost desfăşurat pe şoareci ale căror canale HCN1 sunt defectuoase: aceste rozătoare prezintă anomalii ale ritmului şi au o pompă cardiacă mai puţin eficientă.

Identificarea rolului HCN1 ar putea conduce la punerea în aplicare a unor noi tratamente pentru problemele de ritm cardiac.

Pe de altă parte, canale HCN1 se găsesc de asemenea în celulele nervoase ale creierului şi îi reglează activitatea. Astfel, substanţe care blochează HCN1 sunt studiate pentru tratarea epilepsiei, a durerii cronice şi a depresiei. 'În contextul noilor rezultate, efectele potenţiale ale medicamentelor care blochează HCN1 asupra funcţiei cardiace trebuie să fie minuţios evaluate, înainte ca aceşti agenţi să poată fi utilizaţi în alte contexte', subliniază Wahl-Schott.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură