Grevă japoneză: elevii cer Guvernului să fie responsabil faţă de învăţământ

Solidari cu profesorii în nemulţumirea faţă de guvern, elevii vor intra în grevă japoneză începând de joi. Consiliul Naţional al Elevilor a anunţat desfăşurarea unei greve japoneze în rândul elevilor, în data de 13 noiembrie 2013.

Elevii vor merge la şcoală purtând consacrata banderolă albă pe braţ, în semn de protest pentru subfinanţarea învăţământului românesc. În unele judeţe, după orele ce curs, elevii vor participa, alături de studenţi, la marşuri şi acţiuni de protest.

Principala doleanţă a elevilor? Aceeaşi ca a dascălilor lor: 6% din PIB şi tratarea învăţământului nu ca pe eterna Cenuşăreasă a bugetului ci ca pe o investiţie utilă şi necesară pentru viitorul acestei ţări.

Tinerii sunt nemulţumiţi de felul în care este gândit învăţământul românesc. Sunt nemulţumiţi de faptul că şcoala, aşa cum este ea gândită de guvern, nu mai pregăteşte specialişti, ci viitori şomeri sau imigranţi.

Elevii cer guvernului să considere şcoala ca pe o investiţie, nu ca pe un cost.

În numele copiilor acestei ţări, din care mulţi învaţă în şcoli adesea nici măcar autorizate sanitar, cu laboratoare (când există) subfinanţate, prost dotate şi vechi, fără apă, cu wc în curte şi sobe cu lemne în şcolile de la sat, în şcoli nezugrăvite şi nereabilitate unele de zeci de ani, Consiliul Naţional al elevilor cere mai mulţi bani, şi Respect pentru învăţământ.

Elevii mai cer ca statul, care va beneficia de pe urma pregătirii lor, căci ei sunt viitorii contribuabili ai acestei ţări, să facă şcolarizarea gratuită cu adevărat, aşa cum prevăd Constituţia şi Legea Învăţământului.

Elevii cer statului să ia imensa presiune care a pus-o pe părinţi, mulţi dintre ei la rândul lor, subfinanţaţi. Să deconteze cheltuielile elevilor cu naveta, să ofere gratuit manualele necesare unui copil ca să învete, să crească alocaţiile pentru elevi de la ridicola sumă de 10 euro lunar cât este în prezent la un nivel cât de cât decent şi să conceapă programe de şcolarizare adaptate la piaţa muncii şi la nevoile acestei ţări.

Printr-un comunicat de presă, Consiliul Naţional al Elevilor, face cunoscute doleanţele elevilor români:

Astfel, solicitările elevilor sunt:

Dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ
Există numeroase cazuri în care şcolile nu au autorizaţie sanitară de funcţionare şi nu au beneficiat de fonduri pentru reabilitarea bazei materiale. În mediul rural, există încă şcoli cu toalete în curte şi fară apă potabilă. De asemenea, în unele situaţii, condiţiile termice în cadrul unităţilor de învăţământ sunt asigurate de sobe vechi şi degradate. Potrivit standardelor europene, pentru a asigura un mediu de învăţare adecvat, unităţile de învăţământ trebuie să aibă în dotare laboratoare, biblioteci, baze sportive, săli de clasă dotate corespunzător, dar şi spaţii destinate activităţilor extra-curriculare. În România însă, investiţia în dotarea şi baza materială a şcolilor, care să asigure un proces de predare şi învăţare modern, atractiv pentru elevi, reprezintă un deziderat mult prea greu de atins.

Decontarea integrală a cheltuielilor de transport pentru elevii navetişti
Consiliul Naţional al Elevilor consideră dezavantajoasă ordonanţa guvernului privind decontarea transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu şi solicită acoperirea totală a cheltuielilor de transport conform Art.84, alin.(3) din Legea Educaţiei Naţionale. Suma maximă decontată pentru un abonament lunar emis pentru distanţa de 50 km valorează 120 lei. În multe cazuri, abonamentul elevilor nu va fi decontat integral, ceea ce determină, în continuare, o creştere a ratei abandonului şcolar, în condiţiile în care există familii cu venituri mici care nu pot cofinanţa cheltuielile de transport.

Adaptarea învăţământului tehnologic la cerinţele agenţilor economici
Şcolile tehnologice nu pregătesc elevii pentru piaţa muncii şi nu sunt promovate ca o alegere viabilă în defavoarea învăţământului teoretic. În învăţământul tehnologic, datorită schimbărilor frecvente aduse modulelor şi programei şcolare, elevii şi profesorii solicită ca această filieră să se axeze pe o formare de competenţe vizibilă ulterior pe piaţa muncii.

Creşterea alocaţiilor
Valoarea cuantumului alocaţiei pentru elevi nu a mai crescut din anul 2009, chiar dacă au crescut atât cheltuielile legate de preţul biletelor de transport de exemplu, cât şi cheltuielile legate de rechizite şi materiale de studiu. Deşi au existat mai multe propuneri legislative în acest sens în ultimii ani, acestea nu au fost adoptate. În prezent valoarea alocaţiei este de 42 de lei (aproape 10 euro), valoare de 35 de ori mai mică decât în statele Uniunii Europene (care este în medie de 210 euro), conform expunerii de motive a uneia din aceste propuneri legislative.

Manuale gratuite pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a
Învăţământul de stat este gratuit, aşa spune Constituţia dar şi Legea Educaţiei Naţionale. Conform legii, elevii din învăţământul de stat beneficiază de manuale gratuite, însă, acest lucru nu se întâmplă. Datorită faptului că elevii nu au manuale gratuite, există o presiune imensă pe părinţi pentru a procura manuale şi culegeri.

Revizuirea curriculei şcolare şi a conţinutului manualelor şcolare

Actuala programă şcolară este învechită, ineficientă şi neatractivă. Din acest motiv, majoritatea elevilor tratează cu superficialitate procesul educaţional deoarece nu corespunde intereselor lor. Prin actualizarea programei şcolare la noile nevoi socio-economice, prin schimbarea paradigmei de predare, elevii vor fi mult mai interesaţi de actul de predare-învăţare.

"Elevii sunt beneficiarii direcţi ai sistemului educaţional, cei care se supun normelor prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale, în timp ce Guvernul nu îşi respectă propriile asumări şi angajamente faţă de aceştia şi de sistemul educaţional, prin acordarea a 6% din PIB pentru educaţie. Educaţia este considerată ca fiind o prioritate naţională, însă nu a fost tratată corespunzător. Trebuie să ne conformăm normelor europene, iar creşterea finanţării pentru educaţie reprezintă calea spre dezvoltarea unei societăţi puternice", a declarat Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Iulia-Flavia MIRON.