“Gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc - cu asta ne întâmpină guvernul nostru” - Protestul din 10 august în presa elveţiană

Informaţiile despre uriaşul protest al Diasporei din 10 august şi despre modul în care acesta a fost spulberat de jandarmi au depăşit cu mult graniţele ţării. Elveţienii dedică şi ei un amplu articol evenimentelor din acea noapte când românii strânşi în Piaţa Victoriei au fost gazaţi de jandarmerie şi agresaţi.

Întâmplările din noaptea aceea, în timpul căreia sute de persoane au avut nevoie de îngrijri medicale, sunt reflectate şi în presa elveţiană. Şi nu doar acele întâmplări ci şi modul în care românii din diaspora percep ceea ce se întâmplă în ţara lor. Astfel, Swissinfo ia un amplu interviu unei participante la protest stabilite în Elveţia, Gabriela Mirescu, membră a grupului Rezist Zurich.

Redăm integral articolul publicat de www.swissinfo.ch sub semnătura lui Benjamin von Wyl

"Peste 100.000 de români din întreaga lume au demonstrat în 10 august 2018 în Piaţa Victoriei din Bucureşti împotriva guvernului român corupt. Protestul, la care a participat şi Gabriela Mirescu din Fribourg, a luat sfârşit cu intervenţia brutală a jandarmilor.

De atunci, se întorc în Piaţa Victoriei, seară de seară, zeci de mii de oameni, suflând în vuvuzele şi strigând “Jos Guvernul!”.

Furia lor se îndreaptă împotriva corupţiei endemice şi împotriva coaliţiei social-liberale aflate la guvernare. Aceasta încearcă de un an şi jumătate, pe diferite căi, să legalizeze de facto corupţia.

Protestatarii nu flutură doar steaguri româneşti, ci şi steaguri ale Canadei, Germaniei, Franţei şi Spaniei. Pentru că protestul a fost iniţiat de români din întreaga lume.

Ascuns în marea de steaguri se găseşte şi un steag cu crucea federală elveţiană. Şi din Elveţia au venit câţiva români special pentru protest. Unul dintre ei este Gabriela Mirescu din Fribourg, care trăieşte de 17 ani în Elveţia. În interviu ne relatează cum a trăit evenimentele.

swissinfo.ch (SWI): În noaptea din 10 spre 11 august aţi revenit în camera de hotel de-abia la ora 5 dimineaţa. De ce?

Gabriela Mirescu (GM): Aş fi mers cu plăcere mai devreme în pat, dar Poliţia Română m-a împiedicat. De fapt a fost o seară liniştită. Acolo unde protestam erau multe familii, copii şi oameni în vârstă. Totuşi am fost acoperiţi de gaze lacrimogene în mod repetat de la ora 23.

Poliţia trăgea în aer şi gazul cobora peste noi. Am fost şocată. Nu am mai trăit aşa ceva. Nici măcar nu ştiam ce efect au gazele lacrimogene.

(SWI): Totuşi aţi rămas la protest.

(GM): Chiar când am avut impresia că oamenii încep să plece încet spre casă, cei aflaţi în spatele meu au început să alerge spre mine. A trebuit să alerg şi eu şi am fost încercuită. Poliţia a tras în continuare cu gaze lacrimogene şi a început să folosească tunurile de apă şi gloanţe de cauciuc.

Protestatarii erau în şlapi. Poliţia a venit cu cai şi câini. Cu o oră înainte, protestatarele mângâiaseră caii. Asta arată, cât de disproporţionat a fost dispozitivul poliţiei. După această experienţă sunt încă şi mai furioasă, deşi sunt furioasă de un an şi jumătate încoace.

(SWI) De la începutul anului 2017 România este condusă de PSD-ALDE, o coaliţie social-liberală. Imediat după preluarea conducerii, acest guvern a încercat să dezincriminieze abuzul în serviciu prin ordonanţă de urgenţă. Luni în şir de proteste au putut-o împiedica. Însă şi în anii premergători, România s-a confruntat cu nenumărate cazuri scandaloase de corupţie. De ce vă provoacă mai multă indignare tocmai acest guvern, decât cele premergătoare?

(GM) Fiind politolog, întotdeauna am fost interesată de politică. Până în 2017 am fost însă mai mult în postura de observatoare. Ca şi pe alţi români impertinenţa coaliţiei actuale a reuşit să mă ia prin suprindere: ordonanţa de urgenţă era cu dedicaţie personală, pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea.

Poate că nu ar fi fost atât de mulţi oameni în stradă, dacă nu ar fi reuşit să-şi recapete speranţa în perioada premergătoare: Înainte de 2017 am avut un guvern tehnocrat, instaurat de preşedintele ţării. Pentru prima dată, politica nu s-a pus în slujba intereselor materiale şi de putere ale deţinătorilor de funcţii. Regresul după guvernul tehnocrat a fost de aceea resimţit mult mai dur.

(SWI): Şi de atunci v-aţi transformat din observatoare în activistă?

(GM) După acele alegeri a fost prima dată când am simţit nevoia de a face ceva! Şi de a părăsi canapeaua (comodă). Şi aşa am şi făcut. La primul protest din Fribourg pe care l-am organizat au venit doar 8 oameni. De aceea m-am pus în legătură cu alte românce şi alţi români din Elveţia.

La Zurich am găsit oameni activi, cu care ne-am adunat de nenumărate ori pe Rathausbrücke în Zurich şi în Bundesplatz la Berna şi am manifestat împotriva corupţiei şi subminării justiţiei din România. De multe ori am fost doar 10 persoane, dar de-abia acum la Bucureşti îmi dau seama cât de importante sunt aceste acţiuni de protest. Am fost abordată deseori în timpul protestului de la Bucureşti pe tema asta. Oamenii de aici urmăresc ceea ce facem pe Facebook.

(SWI): Protestele din 2017 au putut opri ordonanţa de urgenţă, guvernul român însă găseşte în continuare alte căi, de a submina independenţa justiţiei. Credeţi că noile proteste vor putea aduce vreo schimbare fundamentală?

(GM) În calitatea mea de politolog, sunt conştientă de mulţi factori de care trebuie să ţinem cont când răspundem la această întrebare: Ce consecinţe ar avea demisia guvernului, pe care o solicităm? Ce ar urma după noi alegeri? Opoziţia este destul de fragilă, iar societăţii româneşti îi lipseşte o conştiinţă politică autentică. De 28 de ani, de la sfârşitul dictaturii, termenul "politician" face parte din categoria înjurăturilor. Dar ştiu că guvernul român se teme de societatea civilă şi diaspora.

(SWI): Diaspora română a fost cea care a iniţiat protestele recente. Ce rol au românii şi româncele care trăiesc afară?

(GM): Diaspora este puternică. Datorită votului unui număr uriaş de români din diaspora a câştigat alegerile actualul preşedinte, Klaus Iohannis.

În România nu e război, însă, totuşi, românii din diaspora formează una dintre cele mai mari comunităţi din Europa: peste 4 milioane de români trăiesc în afara ţării, care numără în total 20 de milioane de locuitori. Persoane din anturajul actualei coaliţii aflate la guvernare ne-au numit în declaraţii publice făcute înainte de 10 august "Lumpen-Diaspora", pentru că ştiu că suntem mulţi.

(SWI): În mare parte, diaspora este împotriva actualului guvern. De ce?

(GM) Pentru că nu suntem nicidecum “Lumpen-Diaspora", ci avem acces la media internaţională, şi pentru că în Europa de Vest suntem martori la dispute politice veritabile.

(SWI) Şi care sunt motivele?

(GM) În cazul meu aş vorbi de spiritul de aventură după studenţie care m-a mânat, dar mulţi români emigrează în lipsa unor perspective reale de viaţă. Pleacă în străinătate unde studiază şi muncesc. Vorbim de 4 miliarde de Euro pe care români din toată lumea îi trimit în fiecare an acasă pentru a-şi sprijini familiile.

În România sunt atât de multe obstacole de înfruntat de cei care nu ţin de cercurile corupte. Până şi pentru a-ţi plăti facturile, trebuie să depăşeşti un obstacol birocratic.

În timpul manifestaţiei (din Bucureşti) o femeie a plâns şi m-a luat în braţe, când a aflat că trăiesc în străinătate, spunându-mi: ”Te îmbrăţişez, te rog nu mai veniţi înapoi. Aici nu este nimic bun”.

Dar indiferent unde trăim: Nu putem sta şi privi doar de pe margine. Trebuie să avem grijă de România, pentru că acolo trăiesc oameni ca ea. Aşa i-am răspuns. Tot aşa privesc şi trăiesc protestele: sunt o şansă de dialog pentru românii şi româncele din diaspora şi din ţară.

Am foarte multe discuţii emoţionale şi sper ca şi mulţi alţii să aibe parte de asemenea dialoguri. Trebuie să ne regăsim, chiar dacă suntem despărţiţi geografic. Dacă protestele vor fi reuşit să promoveze acest schimb de păreri, pentru mine ar fi suficient - în ciuda faptului că în prima seară discuţiile noastre au fost întrerupte de gaze lacrimogene.

(SWI): Credeţi că intervenţiile excesive ale jandarmeriei la finalul primei seri, vor provoca o prelungire a protestelor?

(GM) Da. Cei care au plecat s-au întors din toată lumea pentru a lua poziţie. Iar propriul nostru guvern ne întâmpină cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc. Această violenţă ne motivează să strigăm şi mai tare. Operaţiunile acestea ale poliţiei vor intra în istoria României".