Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), organizaţie controlată de fondatorul Antenelor, Dan Voiculescu, a făcut plângere penală la Secţia pentru investigarea magistraţilor, împotriva fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, plângerea vizând scurgeri de informaţii către jurnalişti, relatează ziare.com.
Plângerea a fost făcută după ce Mirel Curea, prim-redactor şef adjunct la Evenimentul Zilei, a susţinut, într-o postare pe Facebook, ca "foşti lucrători deontologi ai SRI-DNA de la Evenimentul zilei erau anunţaţi, de multe ori chiar de către Kovesi personal, telefonic sau prin mail, în timp util, cu privire la arestările care urmau să fie făcute. Mai mult, li se transmiteau prin mail său în plic închis rechizitoriile şi alte documente din dosar, în formă neanonimizată, plus alte documente din afara dosarului."
Potrivit sursei citate, în urma acestei postări, Facias a cerut Secţiei pentru investigarea magistraţilor să verifice dacă sunt indicii de divulgare de informaţii secrete de serviciu în cazul lui Kovesi, fapte care ar fi fost făcute în calitate de şef DNA şi procuror general al României.
"FACIAS a solicitat procurorilor să verifice scurgerile de informaţii în presă prin care jurnaliştii de la Evenimentul Zilei primeau date nepublice din anchetele penale. Jurnalistul Mirel Curea, prim-redactor şef adjunct la Evenimentul Zilei, a făcut publice detalii despre modul în care fostul procuror şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, informa personal, telefonic sau prin e-mail unii jurnalişti, în timp util, cu privire la arestările ce urmau să fie făcute", se arată într-un comunicat de presă, remis Ziare.com.
Asociaţia susţine că nu ar fi prima dată când apar astfel de informaţii.
"Sunt de notorietate scurgerile de informaţii în presă când, de la cabinetul doamnei Kovesi, la vremea aceea Procuror General al României, au fost transmise date referitoare la anchete penale în atenţia jurnalistului Mircea Marian", scrie FACIAS.
ONG-ul mai susţine că trebuie verificat dacă scopul urmărit de Kovesi prin divulgarea acestor informaţii nedestinate publicităţii a fost acela de a obţine un folos personal injust printr-un câştig de imagine în faţa opiniei publice, sau/şi de a crea un prejudiciu direct şi greu de reparat în privinţa imaginii şi vieţii personale a persoanelor anchetate şi familiilor acestora, "încălcând astfel dreptul persoanelor la demnitate şi la viaţă privată, precum şi la un proces echitabil şi garantarea prezumţiei de nevinovăţie".