Fum, vrăjeală şi cereri bizare. Summitul Trump-Putin, pe cât de istoric pe atât de ciudat

Conferinţa de presă după summit a fost marcată de justificări în faţa atacurilor presei şi de prea puţină substanţă
Summit istoric în Helsinki, Donald Trump şi Vladimir Putin
Summit istoric în Helsinki, Donald Trump şi Vladimir Putin (BRENDAN SMIALOWSKI/AFP/Getty Images)

Summitul desfăşurat luni între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus, Vladimir Putin, a fost marcat de o conferinţă de presă în care perdelele de fum s-au împletit cu unele cereri bizare, care au inflamat imediat presa transatlantică.

Realizatorii de televiziune, establishmentul democrat american şi alţi numeroşi oponenţi ai preşedintelui Trump au declanşat un adevărat tsunami în presă luni dimineaţă, în timp ce preşedintele Trump şi omologul său, Vladimir Putin, răspundeau întrebărilor adresate de reporteri cu privire la summitul lor comun de la Helsinki.

După cum era de aşteptat, după mai mult de 18 luni în care Trump şi echipa sa au fost supuşi unei anchete conduse de Robert Muller, care a eşuat să găsească dovezi care să probeze colaborarea dintre Trump şi Rusia în timpul campaniei electorale şi imediat după, o mare parte a materialelor de presă s-au axat pe afirmaţia lui Vladimir Putin, care a admis că "dorea ca Trump să câştige" în 2016.

Donald Trump a declarat că Războiul Rece (şi tensiunile recente dintre Washington şi regimul lui Putin) este "un lucru din trecut", în timp ce Putin a recunoscut ca şi-a dorit ca Trump să câştige "pentru că a vorbit despre normalizarea relaţiilor SUA-Rusia".

Întrebat dacă a adunat "materiale compromiţătoare" asupra preşedintelui Trump când acesta a călătorit la Moscova pentru concursul "Miss Univers", în 2013, Putin a spus că nici măcar nu era conştient de vizita lui Trump la acea dată şi că erau sute de oameni americani de afaceri în oraş în acelaşi timp. Colectarea informaţiilor despre toate ar fi fost imposibilă, a afirmat Putin, la care Trump a adăugat că, dacă Rusia ar fi avut comportamentul despre care s-a tot zvonit, acesta "ar fi fost scurs cu mult timp în urmă".

Atât Trump, cât şi Putin au insistat asupra faptului că nu a existat nici o coluziune între Rusia şi SUA şi că ancheta lui Mueller este - aşa cum Trump a descris-o în repetate rânduri - o vânătoare de vrăjitoare care a depăşit importanţa iniţială a lucrurilor întâmplate în timpul campaniei.

"Nu a existat nici o colaborare", a spus Trump la conferinţa comună cu Putin. "Nu îl cunoşteam pe preşedinte. Nu era nimeni cu care să colaborez". "Noi am desfăşurat o campanie strălucita, acesta fiind motivul pentru care sunt preşedinte."

Trump a spus că Putin a negat "în mod convingător" că ar fi intervenit în alegerile din SUA, un mesaj despre care Trump a afirmat că "este bine că a fost livrat faţă în faţa". Întrebat de un reporter dacă l-ar denunţa pe Putin pentru interferarea cu alegerile din 2016, Trump a refuzat să răspundă şi, în schimb, a ridicat problema lipsei de acţiune a fostei administraţii care a refuzat să permită accesul FBI-ului la serverul privat de email al lui Hillary Clinton.

"30.000 de e-mailuri dispărute - pur si simplu dispărute, nu cred că în Rusia ar fi dispărut atât de uşor." Vladimir Putin a fost extrem de clar şi puternic în negarea sa de azi, oferindu-se să ajute cu oameni care să lucreze împreună cu ai noştri la caz".

Scandalul deţinerii de către Hillary Clinton a unui server de email privat, provocând probabile scurgeri de informaţii secrete, a fost reaprins zilele acestea la Washington, în momentul în care noi dezvăluiri au arătat că numeroase emailuri au ajuns la "o mare putere, alta decât Rusia".

Pe de altă parte, establishmentul din Washington a reacţionat şi el înaintea summitului.

Vineri, Mueller a deschis cazuri pentru 12 cetăţeni ruşi din serviciile Moscovei (GRU), învinuindu-i de spargerea serverului de mail al Convenţiei Democratice şi apoi de scurgerea informaţiilor găsite către hackerul Guccifer 2.0, lucru care a cauzat o primă criză în campania electorală din 2016.

Putin a adăugat mai târziu în timpul conferinţei că Rusia nu a intervenit niciodată şi nu va interveni niciodată în afacerile SUA şi că Rusia este "dispusă să analizeze" orice dovadă contrară.

"A trebuit să reiterez lucrurile pe care le-am spus de mai multe ori, inclusiv în timpul contactelor noastre personale - statul rus nu a intervenit niciodată şi nu va interveni în afacerile interne americane, inclusiv in procesul electoral", a spus Putin. "Dacă apar astfel de lucruri, suntem dispuşi să le analizăm împreună după caz".

Cereri bizare din partea lui Vladimir Putin

Putin a avut o propunere ciudată pentru a repara relaţiile SUA-Rusia: un "consiliu de experţi" menit să supravegheze o îmbunătăţire a relaţiilor.

Putin a sugerat, de asemenea, că va permite consilierului special Robert Mueller să citească interviurile celor 12 ofiţeri GRU recent inculpaţi dacă SUA ar permite autorităţilor ruse să-l intervieveze pe Bill Browder, considerat de Moscova inamicul public numărul unu al lui Vladimir Putin.

Browder a fost expulzat din Rusia, iar la scurt timp un contabil al său - Serghei Magnitsky - a fost omorât în bătaie în închisoare de către autorităţile ruse, din cauză că a descoperit şi publicat materiale care arătau fraude de sute de milioane de dolari comise de guvernul rus.

Browder a devenit inamicul personal al lui Vladimir Putin după ce şi-a abandonat cariera de investitor pentru a iniţia legi care să permită, în Occident, îngheţarea activelor celor care comit abuzuri majore ale drepturilor omului. Asemenea legislaţie a fost introdusă sau iniţiată în SUA, Canada şi mai nou Marea Britanie, la iniţiativa personală a lui Browder, lucru care a înfuriat oligarhii ruşi.

În motivarea bizarei cereri, Vladimir Putin a spus că suspectează că oficiali de informaţii americani s-ar fi putut implica în canalizarea a 400 de milioane de dolari din fondurile lui Browder în campania lui Clinton.

"Asociaţii lui Browder ... au făcut 1,5 miliarde de dolari în Rusia, dar nu au plătit niciun fel de impozite ... au dat bani campaniei lui Hillary Clinton, avem motive să credem că unii ofiţeri de informaţii au ghidat aceste tranzacţii. am dori să intervievăm aceşti oameni".

Wall Street Journal criticat faptul că Vladimir Putin a evitat să discute despre acuzaţiile conform cărora Rusia a încălcat un tratat privitor la armament, din 1987, prin utilizarea unei "rachete ilegale de croazieră". Putin a replicat că Moscova a înaintat Statelor Unite o adresă diplomatică cu câteva dintre propuneri de control al armelor. Liderul rus a stabilit, de asemenea, o agendă pentru viitoarele discuţii care vor include extinderea posibilă a noului tratat START, care urmează să expire în 2021.

Reprezentanţii presei americane de stânga l-au criticat vehement pe Donald Trump pentru că l-a tratat amiabil pe Putin în timpul conferinţei de presă, Anderson Cooper de la CNN descriind conferinţa drept "ruşinoasă".

"Aţi urmărit probabil unul dintre cele mai ruşinoase spectacole date de un preşedinte american faţă de un lider rus".

În ceea ce priveşte destrămarea relaţiilor dintre SUA şi Rusia, Trump a spus că există probleme de ambele părţi.

"Eu cred că ambele ţări sunt responsabile, cred că Statele Unite au acţionat prosteşte ... Cred că am fost cu toţii nebuni, toţi suntem vinovaţi".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii