Fugarul Ghiţă, judecat în lipsă pentru şantaj, dare de mită şi spălare de bani

Pe rolul Înaltei Curţi a intrat dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat de şantaj, spălare de bani şi dare de mită. Dosarul se judecă în absenţa lui Ghiţă, dispărut fără urmă pe 21 decembrie, de sub ochii poliţiştilor care-l filau.
Sebastian Ghiţă
Sebastian Ghiţă (Eugen Horoiu/Epoch Times România)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă vineri primul termen al dosarului în care Sebastian Ghiţă este acuzat de dare de mită, cumpărare de influenţă, şantaj, spălare de bani, folosirea de informaţii nepublice sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Alături de Ghiţă, în acest dosar sunt puşi sub acuzare şi foştii şefi ai Parchetului Curţii de Apel Ploieşti Liviu Tudose şi Aurelian Mihăilă, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru şi fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova Constantin Ispas.

Până în prezent, dosarul s-a aflat în procedura de Cameră preliminară, pentru verificarea probelor depuse de procurori.

Ghiţă nu va apărea în faţa magistraţilor, fiind dispărut fără urmă, cel mai probabil în afara ţării. De altfel, Înalta Curte a decis, marţi, în şedinţă secretă, emiterea unui mandat european de arestare pe numele fostului deputat, au declarat surse judiciare pentru News.ro. În consecinţă, deputatul va fi dat în urmărire internaţională, numele său urmând să fie introdus în reţeaua Interpol, alături de date care să ajute la identificarea lui.

Iniţial (pe 5 ianuarie) Ghiţă a fost dat în urmărire naţională, iar o zi mai târziu procurorii DNA au cerut instanţei supreme să emită pe numele fostului deputat un mandat de european de arestare.

Dosarul, în viziunea DNA

"În perioada iunie 2013 - primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informaţii nedestinate publicităţii fiind şi Ghiţă Sebastian Aurelian, deputat în Parlamentul României.

Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală.

Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpaţii Tudose Liviu Mihail, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi pe Dosaru Viorel, în calitate de şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei.

În schimbul informaţiilor nedestinate publicităţii pe care le-a obţinut, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a promis, pe de o parte, inculpatului Dosaru Viorel că îl va sprijini să îşi menţină funcţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, a acordat magistratului Tudose Liviu Mihail sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.

Într-un alt context, în cursul lunii martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăţi comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft Internaţional SA, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăţi comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Internaţional SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500.000 euro, reprezentând valoarea contractului menţionat. Din acea sumă, SC Asesoft Internaţional SA a primit, în două tranşe, în perioada iunie – septembrie 2011, suma totală de 610.202,96 lei.

La data de 22 iulie 2012, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a condus pe drumurile publice un autoturism marca Mercedes, fiind depistat pe raza localităţii Bărcăneşti, judeţul Prahova, în condiţiile în care exercitarea dreptului de a conduce era suspendată pentru perioada 22 martie 2012-18 august 2012.

La aceeaşi dată, Ghiţă Sebastian Aurelian i-a solicitat inculpatului Dosaru Viorel să intervină pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceştia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contravenţii (depăşirea limitei legale de viteză pe raza localităţii) şi a unei infracţiuni la regimul circulaţiei (în perioada 22.03.2012-18.08.2012 Ghiţă Sebastian Aurelian având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule), respectiv întocmirea dosarului penal, intervenţie care s-a şi realizat.

Acţionând în această manieră, inculpatul Dosaru Viorel l-a ajutat pe Ghiţă Sebastian Aurelian să nu fie tras la răspundere penală, în schimbul sprijinului de a-şi menţine funcţia de conducere pe care o exercita la I.P.J. Prahova.

În vara anului 2013, inculpatul Ispas Constantin, ofiţer de poliţie, a pretins unui om de afaceri susţinere politică pentru ocuparea unor funcţii în cadrul M.A.I., prevalându-se de influenţa asupra unui procuror cu funcţie de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informaţii ce nu erau destinate publicităţii.

Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi se afla în relaţii foarte apropriate cu lideri politici locali şi centrali.

În perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informaţiile respective i-au fost furnizate lui Ispas Constantin de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Mihăilă Aurelian Constantin.

Intrând în posesia informaţiilor printr-un demers nelegal al procurorului general adjunct, Ispas Constantin a folosit, în afara cadrului legal, datele obţinute, urmărind accederea în funcţii de conducere în cadrul M.A.I.

În vara anului 2014, inculpatul Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a permis unei alte persoane accesul la informaţii ce nu erau destinate publicităţii dintr-un dosar penal diferit al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în scopul de a-i fi înmânate unui jurnalist, pentru a le publica. Informaţiile respective constau într-un contract de vânzare cumpărare pentru achiziţia unui bun şi un înscris olograf în care era prezentată, în rezumat, situaţia de fapt din dosarul menţionat.

În vara anului 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror, a ticluit probe nereale, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeaşi unitate de parchet, sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de fals în declaraţii. Plângerea respectivă, nedatată şi nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul B.C.C.O. Ploieşti, pentru a fi valorificată.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne