Franţa şi Germania repun pe tapet armata comună europeană. Britanicii se opun din nou
În cadrul unei reuniuni a Miniştrilor Apărării din UE, care a avut loc marţi la Bratislava, reprezentanţii Franţei şi Germaniei au pledat pentru iniţiativa lor de întărire a cooperării în materie de apărare şi securitate. Marea Britanie se opună însă unei armate europene, chiar şi după Brexit.
Ursula von der Leyen (Captură Foto)
Iniţiativa franco-germană de întărire a politicii de apărare a UE este susţinută şi de Italia şi Spania. Aceasta prevede un cartier general permanent al UE pentru operaţiuni civile şi militare, dat fiind că în prezent conducerea militară a UE este împărţită pe 5 centre de comandă, şi o mai bună folosire a unităţilor de luptă ale UE. Aşa numitele ”battlegroups” ale UE, care există din 2005, nu au fost desfăşurate niciodată până acum. Germania şi Franţa vor să întărească şi Eurocorps-ul (Corpul European).
Pe de altă parte, Franţa şi Germania doresc să înfiinţeze un comandament sanitar european, care să aducă repede clinici mobile şi doctori în zone de criză. Ministrul german al Apărării Ursula Von der Leyen a arătat că în criza Ebola ”UE nu a fost capabilă de acţiune”.
Un alt punct al iniţiativei franco-germane este cooperarea mai bună la transportul de trupe şi materiale şi în privinţa investiţiilor în înzestrarea militară.
Totuşi Marea Britanie continuă să se opună unor primi paşi către o armată comună europeană, chiar şi după referendumul care a consfinţit Brexitul. ”Suntem în continuare împotriva oricărei propuneri legate de o armată a UE sau de un cartier general al UE”, a declarat ministrul britanic al Apărării Michael Fallon înaintea reuniunii din Bratislava, motivând că aceste iniţiative ”ar submina NATO şi că Alianţa trebuie să rămână piatra de temelie a apărării europene”.
Parisul şi Berlinul vor încerca însă să ocolească opoziţia britanică folosind un mecanism prevăzut de Tratatul de la Lisabona, care încă n-a fost utilizat, şi anume cooperarea structurată permanentă. Articolul 42 şi 46 al Tratatului permit unui grup de state membre să coopereze în anumite chestiuni, iar alte state nu pot să le împiedice. Consiliul European poate decide pentru această cooperare structurată permanentă cu majoritate calificată de 20 din 28 de state membre, care să reprezinte împreună 65% din populaţia UE.
Ministrul britanic Fallon a susţinut însă ”că nu există o majoritate pentru o armată UE”, arătând că alături de ţara sa şi Suedia, Olanda, Polonia, Letonia şi Lituania se opun acestui proiect, mizând pe NATO.
Prezent şi el la summitul miniştrilor Apărării de la Bratislava, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat însă că ”nu există o contradicţie între o apărare europeană puternică şi un NATO puternic, iar cele două se întăresc reciproc”.
Şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, a susţinut că UE ar putea folosi varianta cooperării permanente structurate.
