Franţa doreşte “flexibilitate” privind datoria Greciei

Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a declarat că Grecia este pe cale să încheie un acord crucial de finanţare cu creditorii externi în această săptămână.
Ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire.
Ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire. (Sean Gallup/Getty Images)

“Sunt optimist că vom avea o soluţie bună. Nu suntem departe de un acord”, a precizat el în Atena, unde s-a întâlnit cu omologul său elen Euclid Tsakalotos şi premierul Alexis Tsipras.

Ministrul francez a călătorit în Atena înaintea unei întâlniri care va avea loc, joi, în Luxemburg între miniştrii de finanţe ai zonei euro.

Le Maire a declarat că intenţionează să propună un “mecanism de flexibilitate” pentru a reduce ratele de rambursare a datoriei elene pe baza creşterii economice a Greciei. “Este un mecanism care ar trebui să ne permită să revizuim anumiţi parametri pe baza rezultatelor Greciei”, a declarat el reporterilor.

Pe baza propunerii franceze, Grecia va plăti mai mult când economia sa va intra pe o traiectorie de creştere şi va plăti mai puţin când stagnează sau se află în scădere.

Problema reducerii datoriei Greciei a divizat puternic creditorii săi internaţionali – Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) – timp de mai multe luni în cele mai recente runde de discuţii. Europenii aşteaptă ca economia greacă să înregistreze o creştere puternică şi guvernul elen să anunţe mari excedente de venituri în anii următori, permiţându-i să ramburseze o parte din datorii.

Fondul este mai puţin optimist, declarând că trebuie să se aplice o reducere a datoriei elene înainte ca Atena să eticheteze datoria ca sustenabilă şi să justifice împrumutul Greciei în numerar.

Dar, în special ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, s-a opus reducerii datoriei Greciei. După ce Grecia a primit, începând cu 2010, trei programe de salvare financiară (bailout) diferite cu bani publici, unii membri ai guvernului german se tem că o asistenţă financiară suplimentară acordată elenilor i-ar putea costa voturi în alegerile generale din luna septembrie.

Impasul a ţinut blocată următoarea tranşă din cel de-al treilea program de bailout, de care Grecia are nevoie pentru a rambursa o datorie de 7 miliarde de euro în luna iulie. Eurogrupul şi-a amânat decizia deblocării fondurilor până în 15 iunie, principalul factor decizional fiind participarea FMI – un lucru asupra căruia Germania a continuat să insiste.

Pentru a ajunge la un compromis, directoarea FMI, Christine Lagarde, a prezentat săptămâna trecută un plan potrivit căruia Fondul se va alătura acum bailout-ului elen deoarece Atena pune în aplicare reformele cerute de creditorii săi externi. Dar, FMI nu va plăti niciun ban cât timp zona euro nu va clarifica ce fel de reducere a datoriei ar putea să ofere Greciei.

Subliniind dorinţa FMI de a ajunge la un acord după luni de neînţelegeri, Lagarde va participa la întâlnirea miniştrilor din 15 iunie.

Participarea FMI la programul de bailout, chiar fără plăţi imediate, va fi suficientă pentru ca Parlamentul german să susţină acordarea de noi credite ale zonei euro Atenei, asigurând astfel că Grecia va dispune de suficienţi bani în luna iulie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată (default).

Noul preşedinte francez Emmanuel Macron l-a sunat luna trecută pe premierul elen Alexis Tsipras, după alegerile prezidenţiale din Franţa, spunându-i că favorizează “încheierea cât mai rapidă a unui acord pentru a reduce povara datoriei Greciei de-a lungul timpului”.

Macron a explicat raţionamentul său legat de Grecia într-un interviu cu website-ul Mediapart, acordat cu două zile înaintea alegerilor prezidenţiale: “În principiu, sunt în favoarea unei restructurări concertate şi ca Grecia să rămână în zona euro. De ce? Deoarece sistemul curent nu este sustenabil”, a precizat el.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie