Fost şef CSM: Toader o fi fost procuror, dar într-o epocă în care individul şi instituţiile nu contau

Dezamăgitor şi deconcertant este modul în care actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, procedează cu noul proiect de modificare a legilor justiţiei, a acuzat miercuri, pe pagina sa de Facebook, judecătorul Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

"Nepublicarea proiectului de modificare pe site-ul Ministerului Justiţiei, pe lângă faptul că nesocoteşte dispoziţiile Legii 52/2003, ce se referă la transparenţa decizională, arată că Ministerului Justiţiei nu-i pasă de cetăţean. Până la urmă, orice act normativ este destinat cetăţenilor. Iar cetăţenii au un drept fundamental, înscris de altfel în Constituţie: dreptul la informaţie este prevăzut în art. 31 din Constituţie, iar ministrul justiţiei nu se poate face că nu ştie. Doar a onorat Curtea Constituţională cu 9 ani de mandat ca judecător constituţional.

Aşa cum a prezentat „tezele” ce ar fi conţinute de proiectul de modificare, este evident faptul că suntem în prezenţa unui cu totul alt proiect decât cel lansat pe 7 octombrie 2016 de fostul ministru Prună. Acel proiect, din 7 octombrie 2016, a fost pus pe site, a existat posibilitatea ca fiecare cetăţean, asociaţiile şi organizaţiile legal constituite să-şi spună părerea. Ministrul Toader ar fi trebuit să ţină cont de exemplul pozitiv al predecesoarei sale. Cu atât mai mult cu cât noul proiect conţine multe dispoziţii, se pare, care vor schimba paradigma justiţiei", a declarat Horaţius Dumbravă.

Judecătorul a explicat că obligaţia de transparenţă aparţine oricărei instituţii publice atunci când elaborează un proiect de act normativ şi a citat în acest sens art. 3 din Legea nr. 52/2003: obligaţia de transparenţă - obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice.

"Imposibilitatea ca orice cetăţean, în procesul de elaborare, să-şi spună părerea mi se pare o încălcare flagrantă a dreptului fundamental la informare. Rămâne întrebarea: are ceva de ascuns ministrul justiţiei cu acest proiect de lege? Pentru că altfel nu văd nicio raţiune în a nu supune dezbaterii publice proiectul de lege publicând textul integral al proiectului, aşa cum cer dispoziţiile legii transparenţei decizionale. Atenţie! Conform Legii 52/2003, dezbaterea publică asupra proiectului are loc înainte de a fi trimis proiectul spre avizare. Repet: nu doar instituţiile judiciare sunt importante, prin avizul pe care-l vor da, ci cetăţeanul este actorul important, iar informarea lui ţine de funcţionarea unui stat democratic, în care regula statului de drept este important a fi respectată (inclusiv şi mai ales drepturile fundamentale ale cetăţenilor)", a precizat Horaţius Dumbravă.

În altă ordine de idei, judecătorul a remarcat că proiectul de modificare a unor legi ce afectează întreg sistemul de justiţiei este trimis în dimineaţă zilei când CSM, instituţia avizatoare, urmează să aibă şedinţa de Plen.

"O minimă decenţă instituţională ar fi impus ca proiectul de modificare să fi fost trimis cu câteva zile înainte, să poată fi citit, analizat, pentru ca instituţia avizatoare să-şi dea avizul în cunoştinţă de cauză. Faptul că ministrul justiţiei va prezenta proiectul de modificare în faţa Plenului nu are nicio relevanţă. Orice jurist adevărat ştie că un text de lege se interpretează nu din auzite, ci aplicat, pe text. Iar pentru asta, măcar câteva ore ar fi fost necesare pentru a fi citit/analizat, cu atât mai mult cu cât CSM are o şedinţă de Plen încărcată. Parcă nici nu ar conta, de fapt, ce va spune CSM, din moment ce trimiţi cu două ore proiectul de modificare a unor legi organice pentru a primi un aviz!", a subliniat Horaţius Dumbravă.

Nu în ultimul rând, magistratul a catalogat drept "deconcertantă" declaraţia ministrului de astă dimineaţă: să spui că nu trimiţi proiectul de lege la Ministerul Public pentru ca procurorii nu fac legi, ci doar aplică legea, mi se pare o afirmaţie nu numai hazardată, dar care vine din altă epocă.

"Domnia sa afirmă în declaraţie că ştie că procurorii nu fac legi pentru că a fost procuror. O fi fost procuror, dar într-o epocă (înainte de 1989, să nu existe dubii) în care individul şi instituţiile nu contau, ci doar statul şi partidul contau. Este o practică democratică ca instituţiile care sunt vizate de un proiect de lege să fie consultate, să-şi exprime opinia, argumentele. Suntem în secolul XXI, Dumnezeule mare, nu în anii închistaţi de dinainte de 1989. Sincer, am impresia că ne-am întors într-un timp revolut. Nu ar fi fost mai bine pentru toţi ca ministrul Justiţiei să răspundă punctual şi argumentat la argumentele Adunării Generale a procurorilor cu textele proiectului în faţa? Şi nu să inflameze şi mai mult discuţiile legate de proiectul de legi ale justiţiei? În orice caz, nu are de pierdut doar domnia sa din tot acest scandal public, ci toţi avem de pierdut. Şi totuşi: de cine şi de ce se teme ministrul justiţiei de procedează în felul ăsta?", a mai punctat Horaţius Dumbravă.