Forumul Judecătorilor se retrage de la lucrările Comisiei Iordache. Acuzaţii fără precedent împotriva majorităţii PSD-ALDE

Forumul Judecătorilor acuză ”o ură viscerală împotriva autorităţii judecătoreşti şi o dorinţă de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituţional”.
Florin Iordache
Florin Iordache (Mihut Savu / Epoch Times Romania)

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România acuză că dezbaterile pe tema modificărilor Codurilor Penale desfăşurate în Comisia Iordache au loc netransparent şi neprevizibil şi anunţă că se retrage de la lucrări.

Asociaţia mai acuză ”o ură viscerală împotriva autorităţii judecătoreşti şi o dorinţă de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituţional”.

”Alte amendamente plasează judecătorii şi procurorii în compania clanurilor infracţionale, pe acelaşi nivel cu proxeneţii şi traficanţii de carne vie, cu cămătarii şi contrabandiştii, fiind imaginate pentru "Contracararea clanurilor, precum şi a procurorilor şi judecătorilor, în comiterea infracţiunilor specifice", susţin reprezentanţii asociaţiei.

Redăm comuniatul AFJR

”Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a solicitat insistent Preşedintelui României, Preşedintelui Senatului şi Preşedintelui Camerei Deputaţilor consultarea Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă, precum şi unele aspecte conexe[1], susţinând că este necesară suspendarea dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneţia.

În ciuda acestui fapt, procesul de legiferare în această materie continuă, cu o procedură netransparentă şi neprevizibilă, fără a putea aprecia în ce modalitate vor fi folosite observaţiile formulate de sistemul judiciar, a cărui prezenţă pare doar a fi necesară pentru legitimarea modificărilor propuse, mimându-se un dialog.Astfel, materialele sunt comunicate în termene nerezonabile, uneori cu câteva ore înainte de lucrările comisiei, discutarea textelor şi a amendamentelor are loc fără vot imediat, deşi foarte multe instituţii juridice au legătură între ele şi trebuie apreciat dinainte care este cursul iniţiativei legislative.

Unele dintre noile amendamente nesocotesc principiile statului de drept, statutul magistraturii şi regulile de transparenţă ce trebuie să caracterizeze procesul de consultare publică şi nu dovedesc găsirea unui echilibru între independenţa şi responsabilitatea judecătorilor, se îndepărtează grav de normele constituţionale în materie şi sfidează angajamentele pe care România şi le-a asumat prin convenţiile internaţionale la care este parte.

Spre exemplu, unele texte nou propuse (infracţiunile prevăzute la art.2801 – Reaua credinţă şi art.2802 – Grava neglijenţă) reprezintă o încercare surprinzătoare şi nemaiîntâlnită de a intimida judecătorii şi procurorii din România, prin transformarea unor abateri disciplinare cu grad de pericol social redus în infracţiuni cu pedepse având limite apropiate de cele prevăzute pentru infracţiunea de omor, mult mai mari decât cele adoptate de legiuitor, spre exemplu, pentru furtul calificat, uciderea din culpă, proxenetismul, tâlhăria şi pirateria, infracţiunile de corupţie etc. (pentru detalii, a se vedea comunicatul Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România din 8 mai 2018).[2]

Mai recent, alte amendamente plasează judecătorii şi procurorii în compania clanurilor infracţionale, pe acelaşi nivel cu proxeneţii şi traficanţii de carne vie, cu cămătarii şi contrabandiştii, fiind imaginate pentru ”Contracararea clanurilor, precum şi a procurorilor şi judecătorilor, în comiterea infracţiunilor specifice” (citat din completarea propusă la art.367 alin. 2 din Codul penal – Fapta prevăzută la alin. (1) realizată în scopul săvârşirii oricărei infracţiuni, contra vieţii, integrităţii corporale sau a sănătăţii, uneia sau mai multor persoane sau infracţiunii de represiune nedreaptă, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.). Totodată, modificarea art.397 din Codul penal (Acţiuni împotriva ordinii constituţionale) este justificată prin faptul că „nu numai prin acţiune armată, ci şi prin ceea ce se realizează, ce au făcut DNA şi SRI, se probează că s-a atentat la ordinea constituţională şi a fost împiedicată exercitarea legitimă a puterii de stat.”

Magistraţii judecători şi procurori, cărora prezumţia de bună-credinţă în exercitarea funcţiei nu li se mai recunoaşte în această etapă a procedurii legislative, sunt consideraţi ab initio un fenomen infracţional extrem de periculos, care trebuie „contracarat”, fapt care nu poate fi compatibil cu standardele unui stat de drept, cu normele minimale acceptate de Consiliul Europei şi cu standardele Uniunii Europene.

Contrar obiectivelor Comisiei speciale, asumate la nivel declarativ, există şi unele proiecte de lege separate, adoptate tacit,[3] fără consultarea entităţilor relevante din sistemul judiciar, care reinventează dreptul procesual penal (spre exemplu, apelul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionat de completul de 5 judecători, va putea fi declarat numai în favoarea inculpaţilor).

Atât prin declaraţiile Ministrului Justiţiei, cât şi prin cele ale unor membri ai Comisiei speciale comune, contrar art. 11 din Constituţie, se minimalizează Raportul GRECO, prin care s-a cerut ca România să se abţină de la adoptarea unor amendamente la legislaţia penală care să contravină angajamentelor sale internaţionale şi să-i submineze capacităţile interne în materia luptei împotriva corupţiei. Se poate pune în pericol însuşi parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei, ştergându-se cu buretele toate eforturile autorităţilor române de a respecta partenerii europeni, desfăşurate constant în ultimii 20 de ani.

Prin urmare, având în vedere toate aceste argumente, este limpede că scopul pe care şi l-au propus reprezentanţii autorităţii legislative nu pare a fi legat de îmbunătăţirea legislaţiei, prin transpunerea unor directive ori aplicarea unor decizii ale Curţii Constituţionale, cât timp maniera de organizare şi exprimare a comisiei parlamentare şi demersurile colaterale dezavuează practic un proces amplu de şubrezire a justiţiei, ”vinovată” de numeroasele condamnări penale ale unor politicieni în ultimii ani.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a participat la aceste dezbateri cu bună-credinţă, în ideea de a contribui vizibil la calitatea argumentelor şi la soluţii constituţionale, ancorate în contextul legislaţiilor statelor membre ale Uniunii Europene, care să respecte convenţiile internaţionale la care România a aderat.

Cu tot acest efort, evoluţiile recente par a învedera o ură viscerală împotriva autorităţii judecătoreşti şi o dorinţă de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituţional.

În consecinţă, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România îşi anunţă retragerea de la lucrările Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei şi solicită Consiliului Superior al Magistraturii să constate că amendamentele mai sus enumerate aduc atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia.

Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenţa unor anumite garanţii faţă de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independenţa şi imparţialitatea magistratului.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne