Finlanda sărbătoreşte independenţa de Rusia. Norvegia i-ar putea face cadou un vârf de munte

Vârful muntelui Halti
Vârful muntelui Halti (wikipedia)

În 2017, Finlanda va sărbători 100 de ani de independenţă faţă de Rusia. O astfel de ocazie specială va fi însoţită şi de un cadou pe măsură: un vârf de munte. Marfă rară, printre nesfârşitele câmpii Suomi, abia atinse de lanţul Munţilor Scandinavi care ajung aici aproape în formă de dealuri. Dar destinul s-ar putea schimba: Norvegia a decis să se lipsească de unul dintre sutele de vârfuri de munte pe care le deţine pentru a-l facă cadou Finlandei. Acum Oslo studiază cum să mute graniţa cu aproximativ 40 metri, pentru ca vârful Halti, înalt de 1.365 de metri deasupra nivelului mării, să devină muntele cel mai înalt din Finlanda.

Deja din luna decembrie 2015 a fost lansată în Norvegia o campanie pe Facebook pentru a ceda vârful muntelui, ca un dar cu ocazia centenarului independenţei Finlandei de Imperiul Rus.

Cadoul "va trebui să depăşească unele provocări de natură formală. Nu am luat încă o decizie finală, dar lucrăm în acest sens", a declarat, luni, 1 august, premierul norvegian Erna Solberg. Singurul obstacol ar fi articolul 1 din Constituţie, care prevede că ţara este un "regat independent liber, indivizibil şi inalienabil". Dar, pe coridoarele guvernului – cu ministrul de Externe în frunte – se consideră faptul ca şi făcut, cu satisfacţie de ambele părţi ale frontierei, relatează lastampa.it

Toată lumea fericită, sau aproape. Comunitatea de păstori ai căror reni circulă liberi peste graniţă, susţine că terenul nu ar trebui să aparţină nici uneia dintre cele două ţări. Dar mai mult, inocentul – chiar dacă un pic neobişnuit – cadou, este privit cu suspiciune şi iritare de Moscova, care consideră că premierul norvegian Erna Solberg a găsit o modalitate de a stabili legături mai strânse cu Finlanda, deja cu ochii spre NATO. Doar cu o lună în urmă Putin a vizitat pământurile cucerite de Alexandru I în 1917 reiterând: "Dacă Helsinki se apropie prea mult de Alianţă, vom lua contramăsurile noastre militare".

Ideea campaniei, cu toate acestea, nu este un vicleşug diplomatic, ci este a geofizicianului norvegian Bjørn Geirr Harsson, care anul trecut a scris Ministerului de Externe, subliniind faptul că gestul ar fi costat Norvegia o "porţiune abia perceptibilă de sol, de 0,015 km pătraţi" şi, în acelaşi timp, ar face Finlanda" foarte fericită".

Vârful "ar fi un cadou minunat pentru naţiunea noastră soră", a declarat primarul Kåfjord, Svein Leiros, care a scris guvernului din Oslo, împreună cu alţi politicieni locali, exprimându-şi sprijinul pentru plan.

Muntele Halti are două vârfuri, unul finlandez (situat la 1.324 de metri deasupra nivelului mării) şi unul norvegian (situat la 1.365 de metri deasupra nivelului mării): ceea ce se propune este ca Norvegia să-l dăruiască pe cel mai înalt Finlandei. Pentru Norvegia nu ar fi nicio pierdere mare: cel mai înalt vârf al său se află pe Muntele Galdhøpiggen şi are 2.469 metri. Potrivit lui Harsson, graniţa, o linie dreaptă trasată în 1750, este "geofizic ilogică". Sprijinul pentru initiaţivă s-a amplificat: pe pagina de Facebook "Halti cadou de aniversare", condusă de fiul lui Harsson din Statele Unite, s-a ajuns la 16.000 de susţinători.