Fenomenul Brinicle, stalactita de gheaţă. [video]

Brinicle, stalactita de gheaţă.
Brinicle, stalactita de gheaţă. (screen shot Youtube)

Brinicle este un fenomen submarin pe cât de spectaculos, pe atât de înspăimântător. Este vorba despre un fel de vortex de gheaţă şi sare (ca o tornadă subacvatică mică) ce îngheaţă instantaneu tot ce întâlneşte în cale. Fiinţele care au ghinionul să se afle în calea sa, nu au nicio şansă de scăpare: pentru ele, atingerea de gheaţă Brinicle înseamnă moarte sigură. Termenul de “Brinicle” derivă din alăturarea a două cuvinte din limba engleză, “brine” care înseamnă “saramură” şi “icicle” – “sloi de gheaţă”.

Fenomenul are loc la adâncime, în apa oceanelor din Antarctica şi este asemenea unei raze letale formate dintr-o masă de apă sărată foarte rece care, ajunsă în contact cu apa mai caldă de sub suprafaţa de gheaţă, coboară spre fundul mării, scăzându-i rapid temperatura.

Odată ce a atins fundul mării, Brinicle se răspândeşte, îngheţând şi omorând instantaneu vietăţile aflate pe fundul oceanului arctic, în special cele care au viteză lentă de deplasare, precum aricii de mare, coloniile de stele marine etc.

Fenomenul Brinicle apare din cauza diferenţei mari dintre compoziţie şi starea gheţii marine, explică oceanograful Mark Brandon de la Open University pe site-ul BBC. Gheaţa de apă sărată, de fapt, nu este o masă solidă şi densă, ci seamănă mai degrabă cu un burete înmuiat şi format dintr-o reţea densă de canale mici. În timpul iernii, temperatura din Antarctica este de aproximativ -20 ° C, pe când cea a mării este de aproximativ -1,9 ° C. Căldura se ridică din mare spre aerul foarte rece din exterior şi generează formarea gheaţii. Dar această gheaţă are o densitate foarte mare de sare şi, prin urmare, este mai densă decât apa de dedesubt. În acest moment, această masă asemănătoare unei saramuri se scufundă în apa de mare şi o răceşte, provocând formarea acestei fragile raze tubulare de gheaţă.

Cu toate că fenomenul a fost descoperit în anul 1960, abia în anul 2011 a reuşit să se filmeze o “rază” de gheaţă. Cei care au reuşit să înregistreze video pentru prima dată fenomenul, au fost operatorii de la BBC, în mica insulă Eazorback, în Antarctica. Echipa TV a folosit telecamere time-laps la o temperatură sub zero grade şi au surprins pas cu pas procesul de formare a unei stalactite de gheaţă care se formează în apa de mare când un curent de apă sărată extrem de rece (saramură) se revarsă sub calota polară. Această coloană letală de gheaţă avansează cu aproximativ 30 cm pe oră.

În momentul creării, stalactita de gheaţă seamănă cu un tub de gheaţă care coboară spre fundul mării. În interiorul tubului curge apă foarte rece şi foarte sărată. Stalactita de gheaţă iniţială este foarte fragilă, pereţii săi sunt subţiri, iar fluxul de saramură foarte rece permite creşterea ei. În timp, acumularea şi îngroşarea gheţii o stabilizează.

În condiţii favorabile, stalactita de gheaţă poate ajunge pe fundul mării. Curgerea saramurii reci provenind din calota de gheaţă trebuie să fie constantă, apa din jur trebuie să fie mai puţin sărată decât cea din saramură, adâncimea fundului mării trebuie să fie limitată şi curenţii de mare slabi. Dacă apa de mare este prea sărată, punctul de solidificare ar fi prea scăzut pentru a crea o cantitate suficientă de gheaţă în jurul fluxului de saramură. Dacă apa este prea adâncă, stalactita de gheaţă se poate rupe sub propria greutate înainte de a ajunge la fundul apei. Dacă grămada de gheaţă se mişcă din cauza curentului marin prea puternic, asta poate duce la spargerea stalactitei de gheaţă.

Va prezentăm un video cu imagini spectaculoase din timpul formării fenomenului Brinicle. Natura nu se dezminte – este cu adevărat magnifică şi unică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință