Faire Mobilität. Sindicatele vin în sprijinul românilor care lucrează în Germania
Românii care lucrează în Germania şi întâmpină probleme - fie cu contractul de muncă, programul sau salariul pe care îl încasează - pot apela la consiliere gratuită în cadrul proiectului "Faire Mobilität - Mobilitate Echitabilă."
Conferinţă de presă Faire Mobilitat (Epoch Times)
Se încarcă player-ul...
În jur de 300.000 de români muncesc în Germania, ţară care se află pe locul trei în topul destinaţiilor alese de românii care aleg să plece la muncă în afara ţării. Unul dintre principalele motive pentru care aceştia aleg să lucreze în Germania sunt salariile mai mari decât cele pe care le câştigă în ţară.
Cu toate că marea majoritate a celor plecaţi în Germania lucrează în condiţii corecte şi îşi primesc salariile cuvenite, există şi situaţii în care ei sunt nevoiţi să lucreze în condiţii inacceptabile, fiind exploataţi la maximum şi privaţi de drepturile lor, de exemplu prin nerespectarea prevederilor contractuale.
În consecinţă, mai multe sindicate din Germania, împreună cu cele din ţările de origine ale lucrătorilor migranţi, încearcă să prevină şi să combată aceste situaţii. Unul dintre instrumentele create în acest scop este proiectul sindical „Faire Mobilität - Mobilitate Echitabilă“, proiect ce susţine muncitori din Europa Centrală şi de Est în Germania prin consiliere gratuită şi susţinerea intereselor în dreptul muncii.
Friedrich-Ebert-Stiftung România a prezentat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, modalităţile prin care sindicatele germane sprijină lucrătorii români din Germania, încercând să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi să asigure standarde de muncă şi de plată egale pentru toţi lucrătorii, indiferent de cetăţenia acestora.
"Noi consiliem în cadrul acestui proiect în total 7 până la 8 mii de persoane, dintre care 2-2500 de lucrători români. Aceşti oameni vin la noi pentru că au probleme legate de legislaţia muncii în Germania, probleme legate de salariu, fie că nu sunt plătiţi deloc, fie primesc mai puţin decât li s-ar cuveni. De asemenea, am observat că mulţi lucrători veniţi din străinătate sunt foarte prost informaţi, nu au, nu dispun de informaţii cu privire la drepturile lor, ce drepturi au în Germania şi de aceea una din menirile noastre este de a informa preventiv cu privire la drepturile lor pe piaţa germană, aşadar avem şi activitate preventivă, avem şi materiale preventive pe care le-am redactat în ultimii ani, există flyere specifice, de pildă pentru lucrătorii sezonieri sau pliante pentru lucrătorii în industria cărnii sau în sectorul construcţiilor şi aceste pliante sunt editate în 7 sau 8 limbi diferite şi sunt împărţite fie de noi, fie prin intermediul sindicatelor", a explicat Dominique John, Faire Mobilität, Germania.
La rândul său, Stephan Meuser, Reprezentantul Friedrich-Ebert-Stiftung în România, a preciat că una dintre problemele cu care se confruntă frecvent românii este contractul de muncă. Astfel, cei care muncesc în Germania deseori nu semnează în prealabil un contract de muncă şi deseori încep să muncească şi contractul de muncă li se dă ori ulterior, ori în multe cazuri nici nu li se dă un contract de muncă sau semnează alte contracte, alte documente unde ei cred că semnează un contract de muncă însă, spre exemplu, semnează un PFA sau alte contracte pe care nu le înţeleg.
"O altă problemă este salariul, mai mult de 50% dintre oamenii care vin la noi au întrebări în legătură cu salariul. Ori salarii neplătite, salarii pentru ultima lună de muncă de exemplu dar şi ore suplimentare neplătite de exemplu.
Programul de muncă este o temă importantă pentru că mulţi oameni ne povestesc în consiliere că muncesc ore foarte lungi. Legea din Germania nu permite mai mult de 10 ore pe zi, după 6 ore li se cuvine o pauză de cel puţin o jumătate de oră, însă în foarte multe cazuri aceste reguli nu sunt foarte respectate şi auzim de cazuri în construcţii, în abatoare unde oamenii muncesc între 12 chiar şi 14 ore pe zi, în unele cazuri chiar şi două schimburi de odată", a explicat Mauser.
Cum sunt, aşadar, ajutaţi românii de proiectul Faire Mobilität? Cel mai adesea, sprijinul constă în medierea relaţiei între angajat şi angajatori, iar în cazurile în care lucrurile nu se rezolvă se încearcă redirecţionarea persoanei către alţi actori din partea cărora ar putea primi un sprijin.
"Sprijinul nostru constă adesea în intermedierea dintre angajat şi angajator, acesta este rolul pe care noi îl preluăm, de regulă, încercăm să rezolvăm problema, confruntând angajatorul cu ceea ce susţine angajatul şi încercând să clarificăm problema.
În cazul în care nu avem succes prin această încercare, atunci încercăm să redirecţionăm persoana spre alţi actori din partea cărora ar putea primi un sprijin. Principalii actori cu care colaborăm sunt în primul rând sindicatele, sindicate care în Germania există în diverse ramuri industriale şi cu care avem o colaborare foarte strânsă.
În al doilea rând, redirecţionăm spre avocaţi. Alegerea, să spun aşa, a instituţiei sau alegerea între sindicat, avocat, o facem de regulă în funcţie de fiecare caz în parte şi de circumstanţele persoanei.
Nu în ultimul rând, intermediem de asemenea şi spre alte instituţii, în cazul în care persoana care se adresează nouă se confruntă şi cu alte probleme ce nu ţin doar de raportul de muncă, cum ar fi necesitatea învăţării limbii germane, sau interesul în a obţine informaţii privind sistemul social german, în asemenea cazuri intermediem spre alte centre de consiliere care au competenţă în acest domeniu.
Şi nu în ultimul rând, colaborăm foarte des cu organe specializate în control, specializate în primul rând pe combaterea muncii la negru şi a muncii ilegale", a explicat Letitia Matarea-Turk, Faire Mobilität, Germania.
