Experţi: Economia regiunii transnistrene continuă să se înrăutăţească

Expert-Grup constată că în anul 2016 criza economică din Transnistria continuă să se aprofundeze, consecinţă a incertitudinii privind evoluţiile macroeconomice, politice şi sociale. Veniturile populaţiei şi remitenţele s-au redus semnificativ.
Transnistria, or.Tiraspol
Transnistria, or.Tiraspol (novostipmr.com)

Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în publicaţia trimestrială “Realitatea economică Transnistreană” publicată recent, constată aprofundarea crizei economice şi sociale din regiune în anul 2016, iar procesul de distanţare economică dintre economiile ambelor maluri ale Nistrului continuă pentru al patrulea trimestru consecutiv.

După un an economic dificil din 2015, situaţia economică a regiunii transnistrene a continuat să se înrăutăţească şi în 2016. În particular, volumul producţiei industriale, care influenţează direct şi dinamica produsului intern brut, în ianuarie – august 2016 s-a redus cu 2,3% – faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cel mai mare declin fiind atestat în trimestrul 3 al anului 2016.

În mare parte, această reducere este asociată cu comprimarea activităţii de export pe fonul reducerii competitivităţii exportatorilor transnistreni din cauza deprecierii valutelor principalilor parteneri comerciali ai regiunii şi a menţinerii artificiale a „cursului de schimb al rublei transnistrene”, precum şi din cauza altor factori externi cum ar fi condiţiile economice dificile din UE şi CSI.

Astfel, în perioada ianuarie - august 2016, exportul de bunuri şi servicii de pe malul stâng al Nistrului a scăzut cu 15,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent . Această dinamică economică negativă, cuplată cu nivelul înalt de incertitudine privind evoluţiile macroeconomice, politice şi sociale, au afectat şi activitatea investiţională din regiune.

Totodată, reducerea veniturilor populaţiei şi a remitenţelor a dus la scăderea cererii din regiune, volumul comerţului cu amănuntul cu bunuri şi servicii în ianuarie - august 2016 fiind cu 5,2% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Odată instaurat deficitul de valută în regiune, acesta a cauzat reducea substanţială a importului tocmai cu 30,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În esenţă, Transnistria nu mai poate miza pe o revenire ciclică a economiei bazată pe reanimarea consumului sau a activităţii economice prin intermediul mecanismelor clasice ale pieţei de bunuri, forţă de muncă sau capital. Singurul declanşator al relansării economice a regiunii este iniţierea unor reforme profunde, cel puţin în trei domenii-cheie: cel fiscal, valutar şi comerţul extern.

Procesul de distanţare economică dintre economiile ambelor maluri ale Nistrului continuă pentru al patrulea trimestru consecutiv. Dacă în trimestrul 2 al anului 2016, indicatorul de convergenţă a atins nivelul de 97,1%, atunci în trimestrul 3 al anului 2016 acesta a coborât la 94,4%. Această involuţie este cauzată de o deteriorare mai profundă a situaţiei economice în regiunea Transnistreană comparativ cu cea de pe malul drept.

Notabil este faptul că la 2 şi 3 iunie 2016 a avut loc o nouă reuniune oficială a Conferinţei permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană, formatul de negocieri “5+2”, negocierile fiind prezidate de către un nou reprezentant special al preşedinţiei germane a OSCE, Ambasadorul Cord Meier-Klodt.

Pe lângă un schimb formal de opinii asupra perspectivelor colaborării în continuare asupra mai multor subiecte discutate anterior, protocolul negocierilor relevă un şir de subiecte sensibile asupra cărora s-a insistat şi anume: privind apostilarea diplomelor eliberate în Transnistria, unde părţile au convenit să continue lucrul în baza recomandărilor din 2014 ale experţilor europeni şi privind participarea automobilelor cu plăcuţe de înmatriculare transnistrene la traficul rutier internaţional, unde părţile au convenit să continue lucrul în baza concluziei tehnice a EUBAM din 2015.

De menţionat că ambele subiecte au trezit critici aspre din partea societăţii civile din dreapta Nistrului care s-au reflectat în Declaraţia cu privire la Liniile Roşii ale Reglementării Transnistrene prin care s-a făcut un apel către partenerii externi să nu exercite presiuni asupra autorităţilor constituţionale pentru a le determina să facă cedări unilaterale şi incompatibile cu normele şi principiile dreptului internaţional.