Experta CRJM: Justiţia din R. Moldova revine la perioada regimurilor dictatoriale

Neîncrederea în justiţia din Moldova este în continuă creştere. Sistemul judecătoresc urmează să se autoreglementeze din interior, în caz contrar Legislativul va interveni restricţionând competenţele CSM, susţine Hriptievschi.
Nadejda Hriptievschi CRJM (captură foto)
Nadejda Hriptievschi CRJM (captură foto)

Fondatoarea şi directoarea de programe a Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM,) Nadejda Hriptievschi notează că de la demararea în anul 2011 a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei şi până în prezent încrederea în justiţie este în continuă scădere. Timp de 5 ani neîncrederea în justiţie a crescut de la 74,5% până la 84, 9% şi acest lucru este îngrijorător, deoarece este cel mai slab procentaj comparativ cu alte domenii. În contextul nemulţumirii crescânde a justiţiabililor privind situaţia din justiţie, experta sugerează factorilor de decizie de la Chişinău să fie atenţi la modul cum guvernează şi implementează reformele.

„Împreună cu colegii de la CRJM evidenţiem câteva probleme structurale, ce ţin de faptul că neîncrederea în justiţie devine din ce în ce mai mare, care de fapt şi influenţează percepţia populaţiei cu privire la încrederea şi corectitudinea justiţiei. Aceste probleme esenţiale şi cruciale trebuie discutate şi abordate ca ele să dispară în timp. Factorul care influenţează cel mai mult acest procent înalt de neîncredere în justiţie ţine de cazurile care sunt de rezonanţă dar care nu sunt examinate conform legii sau standardelor la care R. Moldova zice că a aderat”, a declarat Nadejda Hriptievschi în cadrul unei emisiuni la Unimedia.

Sunt cazurile de rezonanţă care s-au examinat cu uşile închise. Cauza ex-premierului Filat care este condamnat şi nimeni nu a avut acces în sala de judecată măcar la prima şi ultima şedinţă, comparativ cu România unde procesul lui Năstase a fost complet public.

După Filat am avut examinarea cauzei foarte dubioase Şor, care a fost eliberat, apoi arestat preventiv, şi iarăşi arestat la domiciliu. Acum avem cauza lui Platon. „Deci cauzele acestea denotă de fapt disfuncţionalitatea din întregul sistem judecătoresc ceea ce cu siguranţă sunt pericole pentru democraţie şi statul de drept. Noi revenim la perioade cu regimuri dictatoriale unde procesele aveau loc cu uşile închise. Nici măcar în perioada guvernării comuniste nu se întâmpla aşa ceva.”

Experta de la CRJM menţionează că o altă problema sistemică ar fi selecţia şi promovarea judecătorilor. În opinia ei, judecătorii trebuie să aibă toate garanţiile dar şi ei trebuie să dea dovadă de comportament adecvat şi să fie corecţi în actul de justiţie. Începând însă cu anul 2013 au avut loc mai multe situaţii când nu au fost promovaţi judecătorii cu cel mai mare punctaj la Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor, dar au fost promovaţi judecători despre care în presă apăreau diferite informaţii cu privire la averile pe care fie au uitat să le declare, fie le-au declarat la o valoare foarte mică faţă de cea a pieţei, ceea ce a nemulţumit societatea.

„De asemenea în ultimul timp vedem că se utilizează justiţia penală împotriva unor judecători pentru a-i reduce la tăcere pe aceşti puţini magistraţi care încearcă să discute despre problemele sistemului, dar şi pentru a transmite un mesaj foarte clar celorlalţi, că nu trebuie să ridici capul, nu trebuie să încerci să te revolţi, trebuie să taci.”

Experta CRJM aminteşte că într-o democraţie şi stat de drept independenţa şi corectitudinea magistraturii (judiciarului şi procuraturii) sunt pilonii de bază. Doar în statul unde puterile legislativă, executivă şi judiciară sunt cu adevărat egale şi independente şi se verifică una pe alta, doar acolo ai un stat de drept şi doar acolo poţi avea democraţie.

„Cetăţenii ar trebui să cunoască acest lucru, să nu se teamă şi să ceară judecătorilor corectitudine şi integritate, să depună plângeri Inspecţiei Judiciare şi Colegiului Disciplinar de fiecare dată când magistraţii s-au comportat inadecvat cu părţile în proces. Chiar dacă există lacune şi în mecanismul disciplinar, totuşi el există şi trebuie utilizat. Dacă plângerea este foarte bine argumentată este o posibilitate de responsabilizare a judecătorilor.”

Magistraţilor le-au fost oferite salarii mari, dar situaţia nu s-a schimbat, de aceea experta consideră că în prezent mingea este în mare parte în terenul justiţiei, a CSM ca organ de autoreglementare a sistemului judiciar şi a tuturor instanţelor de judecată de la cea de fond până la CSJ, pentru a porni curăţirea sistemului din interior. „Dacă nu se va face curăţenie din interior, iar sistemul judiciar nu se poate autoreglementa, atunci cu siguranţă puterea legislativă şi executivă va avea legitimitatea de modificare a cadrului legal pentru a interveni şi a restricţiona competenţele CSM, care pe moment sunt foarte vaste comparativ cu alte ţări."

În concluzie, Nadejda Hriptievschi constată că în R. Moldova comparativ cu România mediul este mult mai descurajant în lupta pentru un stat de drept, dar atenţionează că „într-un astfel de mediu mocneşte o stare de nemulţumire foarte mare şi de aceea autorităţile ar trebui să fie extrem de atente. Să analizeze foarte bine toate sondajele pentru că, într-un mediu care tot aplici şi tot aplici şi tot înăbuşi orişice mişcare micuţă, când izbucneşte, izbucneşte foarte urât şi tare mult sper să nu ajungem la aşa situaţie şi chiar aş chema autorităţile să fie mai deschise. Dacă sunt proteste şi dacă nu sunt proteste să fie atente cum guvernează pentru că nu se poate conta doar pe faptul că a fost descurajat spiritul protestatar."

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe