Expert: ”Probabil România vizează o reformă a Frontex şi a Europol într-o singură agenţie mare dedicată terorismului” (interviu)

”Propunerea României de înfiinţare a unei Agenţii europene de combatere a terorismului este slab fundamentată”, susţine expertul în politică externă Claudiu Degeratu într-un interviu acordat Epoch Times.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, la întâlnirea de lucru cu Cancelarul Republicii Federale Germania, Angela Merkel, cu Prim-ministrul Regatului Belgiei, Charles Michel, şi cu Prim-ministrul Marelui Ducat de Luxemburg, Xavier Bettel.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, la întâlnirea de lucru cu Cancelarul Republicii Federale Germania, Angela Merkel, cu Prim-ministrul Regatului Belgiei, Charles Michel, şi cu Prim-ministrul Marelui Ducat de Luxemburg, Xavier Bettel. (Presidency.ro)

”Nu se face referire la noul Centru european pentru combaterea terorismului înfiinţat în subordinea Europol şi pare să nu ţină seama de situaţia foarte diversă din ţările membre în privinţa strategiilor naţionale de combatere a terorismului. Preşedintele Iohannis a mai făcut o referire la două priorităţi de securitate - apărarea frontierelor externe şi din nou la securitatea internă, mai precis, prevenirea actelor de terorism. Probabil că referinţa la frontiere reprezintă un indiciu că România vizează o reformă a Frontexului şi a Europolului într-o singură agenţie mare dedicată terorismului”, a afirmat expertul Claudiu Degeratu.

Cum vedeţi propunerea făcută de preşedintele Iohannis la întâlnirea cu Angela Merkel şi premierii luxemburghez şi belgian de a înfiinţa o Agenţie Europeană de combatere a terorismului? Ce consecinţe ar avea crearea unei asemenea instituţii?

R: Propunerea preşedintelui Iohannis aşa cum a fost transmisă presei este destul de laconică. Ar fi de salutat că România este preocupată de nivelul de dezvoltare al capacităţilor operaţionale europene în contextul în care, pentru ani de zile, ţările membre nu au susţinut unanim şi constant ideea ca UE să aibă un instrument eficient în acest domeniu. Proiectul prevede înfiinţarea unei agenţii europene care „ar înlocui multiplele autorităţi care se ocupă de prevenirea terorismului”.

Iniţiativa României este una care ridică mai multe probleme. În primul rând, există o agenţie europeană, Europolul, care este agenţia responsabilă cu gestionarea terorismului, nu „multiple autorităţi”. Strategia 2016- 2020 a Europolului, cu care şi România a fost de acord, este foarte clară: „Misiunea Europol este de a susţine statele sale membre în prevenirea şi combaterea tuturor formelor de criminalitate organizaţională şi terorism”(p.5).

În al doilea rând, propunerea noastră este slab fundamentată pentru că nu se poate sesiza ce analiză a existat în spatele iniţiativei. Nu se face referire nici la noul Centru european pentru combaterea terorismului înfiinţat în subordinea Europol. Proiectul pare să nu ţină seama de situaţia foarte diversă din ţările membre în privinţa strategiilor naţionale de combatere a terorismului şi de slaba apetenţă a unor membri de a renunţa la prerogative naţionale foarte importante.

Preşedintele Iohannis a mai făcut o referire la două priorităţi de securitate - apărarea frontierelor externe şi din nou la securitatea internă, mai precis, prevenirea actelor de terorism. Probabil că referinţa la frontiere reprezintă un indiciu că România vizează o reformă a Frontexului şi a Europolului într-o singură agenţie mare dedicată terorismului.

Neavând prea multe informaţii, putem doar spune că dacă se va merge pe această variantă nu ştim ce se va întâmpla cu restul atribuţiilor care nu se referă la terorism din cel două agenţii. Ce structură va prelua restul atribuţiilor devine foarte problematic.

Tendinţele actuale în domeniul combaterii riscurilor şi ameninţărilor nu vizează construirea de agenţii mamut prin comasări, ci mai mult construirea mecanismelor de cooperare inter-agenţii, cooperare operaţională transfrontalieră şi construirea de capabilităţi în ţări ne-membre UE.

Ce fel de Uniune Europa îşi doreşte România? Preşedintele Iohannis a declarat după întâlnirea cu Angela Merkel că a ”pledat pentru soluţii comune în toate conjuncturile. Trebuie să avem grijă să nu apară falii în UE. Pentru România, o Uniune puternică şi o integrare mai profundă rămân obiectiv strategic naţional”. Cum trebuie citită această declaraţie? Unde se poziţionează România acum când se discută la Bratislava despre viitorul UE?

Cred că România vrea să evite în primul rând un model de Uniune cu mai multe viteze, scenariu în care fragmentarea va antrena o competiţie dezavantajoasă pentru Bucureşti. Tot România este preocupată şi de efectul Brexitului şi probabil că va încuraja o reformă în care un alt exit să nu afecteze în cascadă întrega Uniune. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie să sporim capacitatea Uniunii de anticipare a unor astfel de momente de incertitudine.

De asemenea, România preferă să se plaseze în sfera grupului de „neutri” când vine vorba de exprimarea publică în dezbaterea europeană. Bucureştiul preferă să joace rolul actorului care sprijină consolidarea consensului în fazele finale de luare a deciziilor în loc să devină un iniţiator de politici sau decizii când lucrurile sau conjuncturile nu sunt clare în privinţa succesului.

Bucureştiul preferă să joace rolul actorului care sprijină consolidarea consensului în fazele finale de luare a deciziilor în loc să devină un iniţiator de politici sau decizii când lucrurile sau conjucturile nu sunt clare în privinţa succesului.

În concluzie, în viitorul apropiat, chiar dacă România nu se va exprima decisiv şi deschis pentru un model federal european, probabil că va încuraja mai mult elementul supranaţional de integrare din sistemul hibrid interguvernamental-supranaţional.

De ce România nu participă la marile dezbateri europene? Nu am auzit de pildă nimic despre Strategia Globală a UE lansată de Federica Mogherini de la oficialii români...

Din păcate, din cauza conjuncturii internaţionale, Strategia Globală a UE a fost „Cenuşăreasa” anului 2016. Am sesizat că şi în alte ţări documentul nu a fost analizat, dar asta nu înseamnă că nu a fost recepţionat foarte bine. Densitatea de evenimente internaţionale, crize şi, mai ales, Brexitul au estompat foarte mult lansarea documentului. Nici eu nu sunt mulţumit de prezenţa românească de la dezbaterile europene care contează. Mă gândesc în primul rând la prezenţa relevantă, cu impact în „războiul ideilor” nu doar la cea formală şi oficială.

De obicei nivelul de participare la nivel european este în strânsă relaţie cu stadiul dezbaterii la nivel naţional. Nu putem spune că nu avem capacitate de analiză, dar cu siguranţă nu există destulă voinţă politică pentru a promova dezbaterea ca prioritate pentru orice sector al afacerilor europene. Avem destule evenimente care nu au promovare nici măcar minimală, dar avem şi destui experţi care preferă canale unilaterale de comunicare din mediul online.

Ce mize vedeţi pentru summitul de la Bratislava? Ce ar putea/ce va susţine România şi care este importanţa acestei întâlniri pentru UE?

Există câteva teme conturate neoficial: soluţii privind refugiaţii şi securitatea frontierelor externe, combaterea terorismului şi soluţii privind provocările globalizării. Impactul Brexit asupra Uniunii ar putea fi discutat, dar mulţi vor prefera să o facă în marja reuniunii pentru a nu genera polemici neconstructive. În afară de aceste teme, cu siguranţă va fi evaluat sprijinul politic dat de şefii de state şi guverne pentru procesul de reflecţie.

Acest proces nu poate fi doar declarat că fiind lansat, el trebuie să primescă atât consistenţă, agendă, cât şi calendar. Ar fi de dorit ca acest proces să nu fie influenţat doar de provocările şi incertitudinile actuale cum ar fi refugiaţii, Siria, atacurile teroriste, populismul, naţionalismul, radicalizarea etc., dar să şi anticipeze un orizont de timp mediu sau lung. Reflecţia nu trebuie să răspundă doar la probleme trecute, dar acest lucru nu va fi prea uşor de realizat şi va depinde foarte mult de voinţa politică.

România va fi interesată în special de problematica frontierelor externe, o temă care ar putea genera o conjunctură favorabilă rezolvării intrării noastre în spaţiul Schengen şi de strategia Uniunii Europene în combaterea terorismului. Reuniunea este o premieră şi este importantă pentru că avem consens european pentru a genera un proces de analiză informală la cel mai înalt nivel, dar fără să implice decizii formale, pentru a găsi drumul de urmat în reforma Uniunii.

Claudiu Degeratu este expert în politică externă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii