Expert-Grup: În 2017, economia Moldovei în creştere, dar nu şi bunăstarea cetăţenilor

Creşterea economică a R. Moldova este una nesustenabilă. Principalii factori care urmează să impulsioneze economia în 2017 tind să fie de scurtă durată şi nu vor contribui la creşterea bunăstării cetăţenilor, susţin experţii.
Bătrâni, pensionari
Bătrâni, pensionari (Epoch Times România)

Experţii Centrului Analitic Expert-Grup în cadrul lansării unei reviste economice au prognozat, pentru anul 2017, o creştere a economiei Republicii Moldova de 6% conform scenariului de bază şi circa 4% conform scenariului pesimist, argumentată de relansarea creditării, a creşterii remitenţelor, dar şi deblocarea finanţărilor pentru investiţiile publice. Cu toate acestea, creşterea rămâne a fi una nesustenabilă, iar principalii factori care o vor putea impulsiona tind să aibă un impact de scurtă durată.

Creşterea deficitului de cont curent, pe fundalul nivelului sporit al datoriei externe pe termen scurt şi al lipsei de acces pe pieţele externe de capital, reprezintă principalele surse de vulnerabilităţi macrofinanciare pentru următorii ani. În acest sens, experţii precizează că este binevenită semnarea Memorandumului cu FMI care, pe lângă condiţionalităţi legate de reforme, vine să complementeze nivelul activelor oficiale de rezervă. La acest moment, chiar dacă depăşesc 5 luni de importuri consecutive, activele oficiale de rezervă nu acoperă pe deplin nivelul datoriei externe pe termen scurt. Pentru un stat cu economie deschisă, fără acces la pieţe externe de capital, cu un deficit de cont curent relativ sporit şi cu un nivel al datoriei externe similar cu PIB-ul anual, nivelul actual al rezervelor internaţionale nu este suficient pentru imunizarea deplină împotriva şocurilor externe.

“O altă lacună fundamentală a creşterii economice a Moldovei, care persistă pe parcursul ultimilor ani, ţine şi de competitivitatea redusă. Creşterea salariilor, într-un ritm care devansează productivitatea muncii pune presiuni majore asupra sectorului privat şi creează motivaţii puternice pentru ocuparea informală, în special, în sectorul agricol unde activează circa o treime din populaţia ocupată”, susţin experţii.

În opinia Expert-Grup, tendinţele de pe piaţa muncii reflectă caracterul necalitativ al creşterii economice. În pofida îmbunătăţirii indicatorilor cantitativi ai pieţei pe parcursul anului 2016, creşterea ocupării a fost însoţită de diminuarea numărului de locuri formale, influenţând în lanţ productivitatea şi rata de creştere a salariilor. Drept rezultat, creşterea economică prognozată nu se va transpune în aceeaşi măsură asupra bunăstării populaţiei.

În privinţa soluţiilor, experţii vin cu o serie de recomandări de politici pentru schimbarea fundamentală a economiei moldoveneşti. Orientarea politicilor economice către sporirea competitivităţii şi a productivităţii muncii este una dintre acestea. Prin urmare, politicile statului trebuie să trateze drept prioritate zero facilitarea investiţiilor în capitalul economic şi capitalul uman. Aceasta va duce la creşterea exporturilor, echilibrarea balanţei comerciale şi a contului curent, consolidarea nivelului rezervelor internaţionale, diminuarea presiunilor asupra monedei naţionale, creşterea bunăstării populaţiei şi sporirea rezilienţei ţării la şocuri externe.

Expert-Grup notează că în vederea sporirii investiţiilor în capital fix este fundamentală îmbunătăţirea cadrului instituţional şi a climatului de afaceri, dar şi eficientizarea din partea Guvernului de la Chişinău a investiţiilor publice în capitalul uman şi încurajarea investiţiilor private, atenţionând că, potrivit Raportului Global al Competitivităţii, principalele 3 obstacole pentru desfăşurarea afacerilor sunt corupţia, instabilitatea politică şi birocraţia ineficientă. Aceste rezultate sugerează că Executivul moldovean trebuie să fortifice principiile statului de drept pentru a putea lupta mai eficient cu corupţia, să implementeze Strategia de reformă a administraţiei publice, precum şi Strategia de reformă regulatorie pentru a fortifica instituţiile şi a simplifica birocraţia. La fel de important ar fi, în opinia experţilor, ca implementarea acestor obiective să fie monitorizată în mod riguros de societatea civilă şi partenerii de dezvoltare pentru a responsabiliza factorii de decizie în acest sens.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe