Este oficial: Italia va naţionaliza Monte dei Paschi
După ce a anunţat că nu a reuşit să atragă niciun investitor pentru o strângere de capital privat, Monte dei Paschi a susţinut că va cere în mod oficial guvernului italian o „creştere preventivă de capital” – cu alte cuvinte un bailout.
Banca italiană Monte dei Paschi di Siena. (Getty Images)
Banii vor proveni dintr-un fond de bailout nou creat, în valoare de 20 miliarde de euro şi, după cum a susţinut Bloomberg, nu va fi declanşat un bail-în.
Este cel de-al treilea bailout în doar trei ani şi, aparent, cea mai mare naţionalizare în istoria Italiei.
După cum a susţinut Bloomberg, Italia va pompa aproximativ 20 miliarde de euro în băncile ţării după ce Banca Monte dei Paschi di Siena Spa. a eşuat să îşi asigure viitorul prin strângerea de fonduri de la investitori şi în condiţiile în care alţi creditori ar putea ajunge într-o situaţie similară.
Ministrul italian al finanţelor, Pier Carlo Padoan, a declarat reporterilor după o întâlnire a Cabinetului la Roma că el se aştepta ca Monte dei Paschi să ceară ajutor.
„Vom vedea dacă alte bănci vor cere ajutor”, a precizat Padoan la o conferinţă de presă. Premierul italian Paolo Gentiloni a declarat că oficialii UE au căzut de acord cu planul Italiei de a furniza suport pentru sistemul bancar al ţării.
După ce a fost aprobat decretul pentru bailout, Monte dei Paschi, cea mai veche bancă a lumii, a abandonat joi seara planurile sale pentru a strânge 5 miliarde de euro de pe piaţă.
Banca a susţinut că renunţă la întregul său plan pentru strângerea de capital, inclusiv vânzarea de împrumuturi neperformante şi planul său de ofertă de acţiuni în schimbul datoriei, şi a confirmat într-o declaraţie că va cere Italiei „o creştere preventivă de capital’.
Financial Times a declarat că oficialii italieni speră că intervenţia guvernului va pune capăt problemelor îndurate de MPS, o subdiviziune a Monte dei Paschi, şi va reface încrederea în instituţiile financiare zguduite de diverse probleme.
Datorită regulilor UE proiectate să limiteze povara pusă pe umerii contribuabililor, salvarea guvernamentală va cere ca o parte din pierderile băncii să fie susţinute şi de acţionarii acesteia şi de către o parte din deţinătorii de obligaţiuni.
Una dintre marile temeri asociate cu salvarea sectorului bancar al Italiei este că măsura va înrăutăţi perspectiva fiscală a ţării într-un moment în care are deja una dintre cele mai ridicate rate din Europa în privinţa raportului datorie-PIB, adică 133%.
Presupunând că toate cele 20 miliarde de euro vor fi folosite în 2017, acea sumă va reprezenta aproximativ 1,2% din PIB şi, astfel, vor fi reduse cu mult şansele ca Italia să îşi poată respecta angajamentele legate de administrarea datoriei sale pe baza regulilor bugetare ale Uniunii Europene.
Oficialii italieni au insistat că salvarea va fi un efort unic, unul temporar şi, prin urmare, acesta nu va afecta negativ echilibrul structural, care este una dintre principalele măsuri fiscale folosite de UE.
