Establishmentul financiar european a declarat război Italiei

Cei 11 îngeri care anunţă, cu goarne, Judecata de Apoi. Vatican
Cei 11 îngeri care anunţă, cu goarne, Judecata de Apoi. Vatican (Pleasant Exchanges)

Într-un interviu acordat la CNBC, săptămâna trecută, Jeroen Dijsselbloem, fostul ministru olandez de Finanţe şi fost preşedinte al Eurogrupului, a declarat război împotriva guvernului italian, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Establishmentul financiar european este pregătit să distrugă sistemul bancar şi să provoace implozia economiei italiene. Precum un şef al Mafiei, Dijsselbloem a avertizat că Italia s-ar putea confrunta cu probleme dacă nu se conformează directivelor Bruxelles-ului. Bineînţeles, precizează site-ul de analiză globală Gefira, declaraţia sa a fost îmbrăcată într-un limbaj diplomatic:

“În cazul în care criza italiană devine o criză majoră, aceasta va face implozie în interiorul economiei italiene ... şi nu se va răspândi în Europa”, a afirmat Dijsselbloem.

“Ca urmare a modului în care sunt finanţate economia italiană şi băncile italiene, va avea loc mai degrabă o implozie decât o explozie”.

Potrivit Gefira, declaraţia neobişnuită a fostului preşedinte al Eurogrupului, ar putea servi doar ca undă verde dată pieţelor financiare, pentru a orchestra un atac asupra obligaţiunilor italiene sau pentru a stimula creşterea randamentelor italiene.

“Şi pieţele vor avea un rol. Adică, în cazul în care observaţi necesarul de care are nevoie Italia doar pentru finanţare în anul următor, respectiv peste 250 miliarde de euro, pentru refinanţarea unei părţi a datoriei sale şi, bineînţeles, pentru aceste noi planuri de cheltuieli. Aşadar, într-adevăr pieţele vor trebui să se uite la acest lucru într-o manieră foarte critică”.

El a reamintit guvernului italian că băncile din Italia sunt o ţintă sigură pentru autorităţile financiare europene. Pentru a destabiliza economia unei ţări, trebuie distrusă coloana vertebrală a acesteia – adică băncile.

“De asemenea, autoritatea bancară va avea rolul de a analiza care sunt efectele asupra băncilor italiene. Deja am văzut că valoarea acţiunilor lor este în scădere”, a precizat Dijsselbloem.

Sub conducerea lui Jeroen Dijsselbloem, Greciei i s-a blocat accesul la sistemul de plăţi europene TARGET 2, astfel încât niciun singur euro să nu poată fi transferat în străinătate pentru o lungă perioadă de timp. Italia nu se compară cu Grecia, totuşi. Italia a avut un surplus al balanţei comerciale timp de mulţi ani şi este într-o formă mai bună ca Franţa. Deoarece exporturile Italiei îi depăşesc importurile, ţara nu este dependentă de finanţări externe pentru a-şi satisface necesarul. Dijsselbloem, adaugă Gefira, aparent nu doreşte ca cei din Bruxelles să aibă reţineri, aşadar el a folosit interviul cu CNBC pentru a le spune cum să procedeze.

“Observând ceea ce au pus pe masă (oficialii italieni), comisia nu are altă opţiune decât să trimită (propunerea) înapoi, lucru care, apropo, nu semnifică finalul procesului, ci începutul acestuia”, a susţinut fostul preşedinte al Eurogrupului.

“Este destul de îngrijorător. Va exista o confruntare şi cred că această comisie nu are altă alternativă decât să accepte confruntarea şi să o câştige”.

Această declaraţie de război a fost declanşată de propunerea bugetară a Romei. Deficitul bugetar italian este structural şi datoria ţării reprezintă 130% din PIB. Economia italiană este comparabilă cu cea a Japoniei. Ambele sunt caracterizate de reducerea consumului intern şi un excedent al exporturilor. La fel ca în cazul Japoniei, Italia are o populaţie în declin. Cererea pentru proprietăţi imobiliare şi bunuri de consum este în scădere, aşadar producţia industrială va trebui în cele din urmă să reducă ritmul.

Guvernul italian, susţinut de populaţie, refuză să cedeze în faţa stăpânilor financiari europeni. Reducerea populaţiei şi creşterea datoriei publice sunt inevitabile şi nu trebuie să reprezinte o problemă cât timp ţara produce suficient pentru a-şi plăti importurile. Doar pentru că nu au propria lor monedă, italienii sunt forţaţi să se supună stăpânilor din Bruxelles şi bancherilor din Frankfurt. Introducerea unei monede paralele şi o retragere din zona euro pare să fie o soluţie logică, deşi nu este unică din punct de vedere istoric. Cehia şi Slovacia, fostele republici ale Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei au avut la un moment dat o uniune monetară şi, pe măsură ce aceste ţări au acum o cale separată, au apărut şi monezi separate care le-au înlocuit pe cele vechi.

Dijsselbloem a declarat pentru CNBC că singura soluţie viabilă pentru Italia constă în bani din fondul de susţinere european, deşi este clar că acest fond nu poate rezolva problemele Romei. În cele din urmă, Dijsselbloem a făcut o predicţie, şi anume că nu va exista un bailout (program de salvare) destinat Italiei, pentru că “acest lucru nu se va întâmpla din punct de vedere politic şi financiar”.

El a afirmat că nu vede membri ai zonei euro care să manifeste dorinţa de a ajuta Italia, adăugând că un bailout destinat Romei va duce, de asemenea la eliminarea Mecanismului European de Stabilitate într-un interval de doi ani.

Prin menţionarea unei singure soluţii posibile, bancherul european trimite un semnal Romei că o alternativă de revenire a Italiei la liră nu va fi discutată.

Declaraţia lui Dijsselbloem la CBNC reprezintă un ultimatum dat colegilor săi italieni. În Cipru, sute de investitori de retail şi-au pierdut banii sub autoritatea lui Dijsselbloem. Cam aşa pare să fie cazul şi acum. Banca Centrală Europeană doreşte ca Roma să folosească banii micilor investitori de retail, precum pensionarii, pentru a salva băncile italiene. Dijsselbloem este cunoscut pentru astfel de tactici şi chiar are curajul să îi avertizeze pe cetăţenii italieni:

“Singura cale de a ieşi din această situaţie este ca Italia să realizeze acest lucru (şi anume, distrugerea economiei italiene), clienţii de retail şi alegătorii italieni să înţeleagă acest lucru (şi anume, prăbuşirea băncilor) şi apoi corectarea, să sperăm, va începe din interior”.

Oare la ce corectare se gândeşte Dijsselbloem? Democraţia şi-a urmat cursul, alegătorii au decis deja şi, potrivit sondajelor, ei sunt mulţumiţi de vicepremierul Mateo Salvini, a cărui popularitate este în creştere.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii