Erdogan se oferă să ajute Moscova cu producţia de S-500

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. (Adam Berry/Getty Images)

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că i-a propus omologului său rus Vladimir Putin ca Ankara şi Moscova să producă în comun noua generaţie de sisteme de apărare cu rachete S-500.

„L-am contactat pe preşedintele Putin cu o propunere legată de producţia comună a sistemului S-500”, a afirmat Erdogan într-un interviu acordat postului de televiziune turcesc Turkish 24 TV.

Erdogan nu a precizat răspunsul preşedintelui rus la această idee sau când a fost făcută propunerea.

Agenţia oficială turcă de ştiri Anadolu l-a citat pe Erdogan ca afirmând că Moscova a acordat Ankarei, în „termeni foarte acceptabili”, un credit pentru cumpărarea de sisteme de rachete antiaeriene S-400.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat anterior că noul sistem S-500 va începe să fie furnizat forţelor armate ale ţării în 2020.

În luna februarie, fostul vicepremier Dmitri Rogozin a declarat ziarului financiar Kommersant că producţia sistemelor S-400 şi S-500 cu montare pe camioane este deja în derulare în regiunea vestică Nizhni Novgorod.

Unele surse sugerează că sistemul S-500 va avea o rază de acţiune de 600 km în cazul versiunii folosite împotriva rachetelor balistice şi de 400 km pentru versiunea destinată apărării aeriene.

De asemenea, sistemul pare să fie capabil să confrunte zece ţinte balistice hipersonice care zboară la viteze cuprinse între 18.000 km/oră şi 25.000 de km/oră.

Acest lucru ar însemna că sistemul va fi cel mai bine echipat pentru combaterea de rachete balistice cu o rază de lansare de 3.500 km.

Conform unor rapoarte, S-500 va fi capabil să folosească rachete dotate cu focoase nucleare.

S-500 este preconizat să ofere îmbunătăţiri considerabile faţă de sistemul S-400, principalul sistem de apărare aeriană folosit în prezent de Rusia. Totuşi, costurile mai mari de producţie şi întreţinere înseamnă că sistemul S-500 va fi folosit doar împotriva ameninţărilor în faţa cărora nu face faţă predecesorul său.

Anterior, Erdogan a declarat că, în cazul în care este necesar, Ankara va folosi sistemele sofisticate S-400 ruseşti pe care intenţionează să le achiziţioneze pe baza unui acord finalizat la sfârşitul anului trecut.

“Acesta este un sistem de apărare. Ce am putea face cu el în afară de a-l folosi? Vom depinde din nou de SUA? Le-am cerut [sisteme de rachete] ani de zile, dar răspunsul primit a fost următorul: Congresul nu permite. Ne-am săturat de acest lucru”, a afirmat Erdogan pentru reţeaua de televiziune turcă TGRT Haber.

În 3 aprilie, Erdogan şi Putin au declarat în Ankara că au căzut de acord să accelereze livrarea sistemelor S-400, care este preconizată să înceapă în intervalul de timp cuprins între sfârşitul anului 2019 şi începutul lui 2020.

SUA a avertizat Turcia în privinţa consecinţelor deciziei sale de a cumpăra bateriile de rachete sol-aer S-400 din Rusia, precizând că Washingtonul ar putea sancţiona Ankara pentru mişcare sa.

Ankara urmăreşte să îşi consolideze sistemul de apărare aeriană, în special după ce Washingtonul a decis în 2015 să retragă sistemul său Patriot de rachete sol-aer de la graniţa turco-siriană, o mişcare ce a slăbit apărarea aeriană a Turciei.

Înainte să se îndrepte spre Rusia, armata turcă a renunţat la un contract în valoare de 3,4 miliarde de dolari pentru un sistem chinez similar. Retragerea din acel acord aparent ar fi avut loc la presiunea Statelor Unite.

Legăturile Ankarei cu aliaţii săi occidentali din NATO s-au tensionat din cauza mai multor probleme.

Erdogan a criticat suportul acordat de SUA grupurilor kurde din Siria, despre care a afirmat că sunt responsabile pentru atacuri teroriste desfăşurate în interiorul Turciei.

De asemenea, liderul turc a criticat Washingtonul pentru respingerea cererii sale de a-l extrăda pe clericul Fethullah Gulen, o figură puternică a opoziţiei turce care locuieşte în autoexil în SUA şi care a fost acuzat de Ankara de orchestrarea unei tentative de lovitură de stat în Turcia în 2016.

F-35

Congresul SUA a preluat recent cazul legat de sistemul S-400, iar Senatul se pregăteşte să voteze săptămâna viitoare un proiect de lege care cere aplicarea de sancţiuni pentru achiziţionarea de sisteme de apărare aeriană ruseşti.

Totodată, proiectul de lege susţine că vânzarea şi transferul de avioane de vânătoare de generaţie nouă F-35 în Turcia – avioane aşteptate să sosească în Turcia în 21 iunie – este blocată până când comisiile Congresului vor pregăti un plan privind înlăturarea ţării din programul de co-producţie a avioanelor F-35.

Drept reacţie la acţiunea americanilor, Hami Aksoy, purtător de cuvânt al Ministerului turc de Externe, a afirmat că proiectul de lege este „împotriva spiritului alianţei noastre cu SUA” şi că Ankara va răspunde dacă Washingtonul suspendă livrarea avioanelor de vânătoare.

Aksoy a adăugat: „Acesta nu este un program administrat doar de SUA. Este un program multinaţional şi ne aşteptăm ca toată lumea să îşi îndeplinească obligaţiile”.

Erdogan a răspuns de asemenea la discuţiile legate de blocarea livrării avioanelor F-35, susţinând că SUA va fi obligată să livreze avioanele din moment ce Turcia a plătit deja 800 milioane de dolari pentru ele.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe