Erdogan îl sfidează pe Trump. Turcia va continua să importe petrol iranian

(Getty Images)

Sfidând administraţia preşedintelui american Donald Trump, Turcia a declarat că va ignora apelul Departamentului de Stat ca aliaţii Statelor Unite să nu mai importe petrol iranian începând cu 4 noiembrie, când vor intra în vigoare cele mai recente sancţiuni aplicate de Washington împotriva Teheranului, precizează site-ul de ştiri Zero Hedge. La începutul săptămânii trecute, Departamentul de Stat a cerut tuturor aliaţilor SUA să suspende în întregime cumpărarea de petrol iranian, făcând ca preţul la petrol să crească semnificativ în acest proces. În timp ce mulţi încearcă să găsească o cale pentru a ocoli sancţiunile, acest lucru se dovedeşte a fi dificil, şi mulţi cumpărători îşi reduc achiziţiile de petrol iranian.

Dar nu şi Turcia. “Decizia luată de SUA în această privinţă nu este obligatorie pentru noi. Bineînţeles, vom respecta decizia ONU. În afară de aceasta, vom urmări doar propriile interese naţionale”, a declarat ministrul turc al Economiei, Nihat Zeybekci, potivit publicaţiei Hürriyet, adăugând că “vom fi atenţi, ca prietenul nostru Iranul să nu se confrunte cu niciun fel de acţiuni nedrepte”.

Turcia nu este singura ţară sfidătoare: importatori de petrol precum Japonia, Coreea de Sud şi India, precum şi diverse ţări europene, au declarat că vor continua să cumpere petrol iranian, deşi rămâne de văzut dacă o vor face cu adevărat; gigantul petrolier francez Total a încetat deja să cumpere produse iraniene.

În special Uniunea Europeană este îngrijorată de această situaţie nu doar din cauză că se bazează pe importurile iraniene substanţiale, ci şi din cauză că cei trei semnatari europeni ai acordului nuclear iranian nu pot face suficient pentru a împiedica Iranul să iasă din acord, ceea ce s-ar putea întâmpla dacă Republica Islamică consideră că nu mai are beneficii de pe urma acestuia, a declarat preşedintele iranian Hassan Rohani.

Acordul nuclear, pe care Iranul l-a semnat în 2015 cu SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Rusia şi China, a dus la suspendarea sancţiunilor internaţionale la care a fost supus Teheranul din cauza programului său nuclear şi la redeschiderea accesului iranienilor la pieţele internaţionale, în special cele petroliere. Dar în luna mai, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA iese din acord şi va impune unilateral sancţiuni împotriva Iranului. Astfel, dacă aceste sancţiuni vor duce la închiderea accesului Teheranului la pieţele petroliere, acesta va rămâne într-adevăr fără niciun beneficiu economic de pe urma acordului. Deşi Teheranul susţine în continuare că programul său nuclear nu a urmărit crearea de arme atomice, Rohani – şi ayatollahul Ali Khamenei înaintea sa – a declarat că Iranul va amplifica programul de îmbogăţire a uraniului dacă acordul cu Occidentul se va prăbuşi.

De asemenea, în timpul unei recente întâlniri a OPEC, ministrul iranian al Petrolului, Bijan Namdar Zangeneh,a declarat că doreşte să mărească exporturile de petrol din Kirkuk de 10 ori, şi anume la 300.000 de barili pe zi.

“Am început să primim petrolul din Kirkuk în Iran”, a susţinut Zangeneh pentru Rudaw, adăugând că el speră că va conttinua programul stabilit între Iran şi Ministerul irakian al Petrolului.

Organizaţia irakiană de stat pentru marketing petrolier (SOMO) trimite în prezent petrolul din Kirkuk, pe cale terestră, unei rafinării din oraşul iranian Kermanshah. În schimb, Iranul trimite aceeaşi cantitate de petrol spre sudul Irakului. Ministrul irakian al Petrolului, Jabbar al-Luaibi, a reiterat pentru Rudaw că au loc discuţii între toţi jucătorii pentru redeschiderea gazoductului Ceyhan.

“Gazoductul este deţinut de Rosneft, BP şi o companie din regiunea Kurdistan. Acum discutăm cu ei şi sperăm că această problemă va fi soluţionată. Discuţiile cu Rosneft, BP şi compania kurdă sunt în derulare”, a precizat Luaibi.

Dacă va fi finalizat gazoductul Ceyhan către Iran şi dacă Teheranul obţine acces la pieţele de export turceşti, atunci încercările SUA de a limita exporturile iranienilor vor fi în mod substanţial diminuate.

În plus, Iranul ar putea avea o altă sursă de ajutor: potrivit analiştilor de la Jefferies, în condiţiile în care cererea chinezilor pentru petrol se va extinde la 1 milion de barili pe zi în acest an şi chiar mai mult în 2019, atunci Iranul ar putea scăpa de barilii săi la care renunţă companii şi guverne din cauza sancţiunilor americane.

Potrivit Jefferies Group, China, cu un nou contract futures pentru ţiţei în yuani, ar putea evita sancţiunile americane şi instituţionaliza comerţul cu petrol denominat în yuani (RMB):

“China profită de consecinţele neintenţionate ale politicilor agresive ale lui Trump, de la instituţionalizarea petro-RMB până la divizarea alianţelor”.

“În timp ce unii cumpărători au suspendat achiziţiile din Iran de teamă să nu îşi piardă accesul la pieţele americane şi la sistemele de plată în dolari, totuşi ei fac acest lucru obligaţi şi sunt nemulţumiţi”.

În cazul în care războiul comercial dintre China şi SUA s-ar amplifica, Beijingul ar fi mai mult decât mulţumit să transfere excesul cererii sale către exporturile iraniene.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe