Epilepsia (Partea 2)

Intervenţii chirurgicale

Intervenţiile chirurgicale pot îmbunătăţii considerabil calitatea vieţii în cazul unor bolnavi de epilepsie. Deşi tratamentul medicamentos este cel mai frecvent folosit în cazul acestei boli, acesta nu este întotdeauna eficient. În aproximativ o treime din cazuri, medicaţia nu poate controla adecvat convulsiile (sau chiar deloc în unele cazuri). Această proporţie este chiar mai mare în cazul bolnavilor de epilepsie focală.

Se recomandă intervenţia chirurgicală în urmǎtoarele cazuri:

- Crizele convulsive sunt destul de severe şi de dese pentru a influenţa semnificativ viaţa bolnavului;

- Convulsiile au tendinţa de a provoca traumatisme (de exemplu, cele care determină frecvent căderea bolnavului la pământ);

- Modificări ale conştienţei;

- Convulsiile nu sunt controlate eficient de medicamente;

- Bolnavul nu poate tolera efectele adverse ale medicamentelor.

Alte tratamente

Timp de mulţi ani, medicamentele antiepileptice au fost singurul tratament disponibil în cazul bolnavilor de epilepsie. Acest lucru este încă valabil în multe cazuri, cu toate că, în momentul de faţă, chirurgia este o opţiune într-unele dintre cazuri.

Crizele convulsive care nu pot fi controlate cu medicamente sau tratate prin intervenţia chirurgicală, pot răspunde la alte tratamente.

Tratamente alternative

Tratamentele alternative care pot fi adăugate medicamentelor şi intervenţiilor chirurgicale includ:

Dieta cetogenica, care forţează organismul să folosească mai multe grăsimi pentru obţinerea energiei (în locul glucozei folosite în mod obişnuit) prin limitarea severă a carbohidraţilor (cum ar fi pâinea, pastele, anumite fructe şi legume, anumite lichide) şi a caloriilor din alimentaţie.

Stimulatorul nervului vag, care constă într-un dispozitiv mic implantat sub piele, lângă claviculă. Acesta este programat să transmită impulsuri nervoase uşoare regulate la nivelul nervului vag (care se află în vecinătatea gâtului) şi la nivelul creierului. Aceste impulsuri trebuiesc transmise la intervale regulate de timp, pentru a reduce frecvenţa apariţiei convulsiilor. Stimulatorul nervului vag ajută la controlarea convulsiilor parţiale severe, necontrolate atât la adulţi cât şi la copii.

Informaţii generale despre medicamente specifice

• ACTH

• Carbatrol

• Depakote/Depakote ER

• Diamox

• Diastat

• Dilantin

• Felbatol

• Gabitril

• Keppra

• Klonopin

• Lamictal

• Lyrica

Lamictal - folosit pentru crizele comiţiale parţiale sau generalizate asociate, la copii, cu sindromul Lennox-Gastaut.

- efecte secundare: la creşterea rapidă a dozelor sau atunci când dozelor sunt mari la începerea tratamentului, creşte riscul apariţiei iritaţiilor. Efectele secundare includ vederea dublă (diplopia), mahmureală, ameţeală, ataxie, cefalee, stări de greaţă şi vomă şi iritaţii.

Fenobarbital - medicamentul antiepileptic(AEP) cu cea mai îndelungată folosinţă (încă din 1912). Poate interacţiona cu numeroase alte AEP.

- efecte secundare: greaţa şi ameţeli, dificultate în gândire şi, la copii, hiperactivitate.

Topamax - este aprobat ca medicament pentru adulţi şi copii cu vârste cuprinse între 2 şi 16 ani cu crize parţiale cu sau fără generalizare primară sau crize comiţiale tonico-clonice generalizate, precum şi pentru crizele asociate sindromului Lennox-Gastaut.

- efecte secundare: dificultate în concentrare ,probleme ale vorbirii, încetinirea dezvoltării cognitive, ameţeală, greaţă, extremităţi sensibile, oboseală,etc. Au fost raportate şi efecte secundare precum scăderea apetitului, scăderea rapidă a masei corporale şi pietre la rinichi.

Codrin Olariu, student ce suferă de epilepsie, ne spune: eu sunt diagnosticat cu crize comiţiale tonico-clonice generalizate (epilepsie grand-mal), sub tratament cu Topamax de 25 mg, 4 comprimate pe zi de un an şi jumătate. Efecte secundare experimentate: anul trecut am pierdut într-o perioadă de o lună, imediat după începerea tratamentului, aproximativ 15 kg (din 75), oboseală, putere de concentrare scăzută. Efectele secundare au dispărut. Am luat în greutate până acum aproape cât am pierdut (am ajuns la 72), oboseala încă mai există (din alte motive însă).

Keppra - aprobat pentru crize parţiale la adulţi.

- efecte secundare: risc de infecţii, schimbări de comportament, ameţeli, somnolenţă, etc.

Medicamentul cel mai des folosit de medicii neurologi în tratarea epilepsiei, în special la copii, din păcate este carbamazepina. Este prescrisă oricui prezintă o criză convulsivă.

Carbamazepina: folosit pentru accese parţiale cu simptomatologie complexă (accese psihomotorii), accese parţiale cu simptomatologie elementară (accese focale); grand mal, în special cu geneză focală (grand mal din timpul somnului, grand mal difuz), forme mixte de epilepsie.

- efecte secundare: sedare, tulburări de conştienţă, ameţeli, somnolenţă, tulburări de mers şi mişcare. O atenţie deosebită trebuie acordată reacţiilor alergice cutanate (urticarie, dermatită exfoliativă, sindrom Lyell, fotosensibilitate, eritem cutanat, purpură etc.), reacţiilor hematologice (leucocitoză, leucopenie, eozinofilie, trombocitopenie, agranulocitoză, anemie aplastică, anemie hemolitică, anemie megaloblastica, splenomegalie) şi reacţiilor hepatotoxice.

Dieta chetogenica - este o dietă specială bogată în grăsimi şi săracă în carbohidraţi, concepută pentru a controla crizele la unele personae cu epilepsie. Dieta trebuie prescrisă de un doctor şi monitorizată cu atenţie de un dietetician. Dieta chetogenica obişnuită presupune aprovizionarea corpului cu 1-4 grame de grăsimi pentru fiecare gram de carbohidraţi şi proteine. Dieteticianul recomandă ca zilnic dieta să conţină între 75 şi 100 calorii pentru fiecare kilogram de greutate corporală şi 1-2 proteine pentru fiecare kilogram de greutate corporală.

Prin tratament medicamentos, teoretic, pacientul poate duce o viaţă normală, putând scăpa de crize în procent de 100%. Practic, procentul maxim la care se poate ajunge printr-o medicaţie corectă este de 20-30%.

În România, conform statisticilor, există aproximativ 500.000 de bolnavi de epilepsie sau oameni care au suferit o criză de epilepsie în timpul vieţii (2% din populaţie). Din aceştia, 20% (100.000) nu pot fi trataţi pe cale chirurgicală. Doar 10.000 de persoane din cele bolnave pot fi tratate chirurgical (0.2% din populaţie). Singurul spital din ţară unde se fac operaţii pe creier în cazuri de epilepsie este Spitalul Bagdasar Arseni din Bucureşti. În urma tratării pe cale chirurgicală, crizele se pot reduce într-un procent de 20-90%.

Pentru informaţii suplimentare puteţi accesa următoarele linkuri:

http://www.bagdasar-arseni.ro/chirurgia epilepsiei.htm

www.epilepsy.com

http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Neurologie/Epilepsia_cauze_simptome_tratament_310.htm