Emmanuel Macron: Implementarea deficitară a inteligenţei artificiale ar putea "periclita democraţia"

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron (Patrick Kovarik/AFP/Getty Images)

Franţa a anunţat o nouă strategie naţională privind inteligenţa artificială, inclusiv o finanţare guvernamentală în valoare de aproape 1,5 miliarde de euro. Dar preşedintele ţării, Emmanuel Macron, este îngrijorat de daunele pe care această tehnologie le-ar putea aduce dacă nu este implementată corespunzător. Într-un interviu acordat Wired, acesta a notat că există chiar riscul că inteligenţa artificială ar putea "pune în pericol democraţia".

Macron este îngrijorat de algoritmii gen "black box", care nu pot fi făcuţi răspunzători, dar sunt introduşi în societate, luând deciziile încredinţate anterior oamenilor. El a dat exemplul unui algoritm folosit pentru a sorta studenţii în universităţi şi a spus că, dacă lucrările nu vor fi uşor de înţeles, ar putea distruge încrederea şi ar putea încuraja oamenii să "respingă" inovaţia. "Trebuie să fiu încrezător pentru poporul meu că nu există nici o prejudecată, cel puţin nici una nedreaptă, în acest algoritm", a spus el.

Pentru a se proteja împotriva acestei ameninţări, Macron a declarat că guvernul francez va face tot posibilul să deschidă datele utilizate de sistemele de inteligenţă artificiale şi va presa companiile private să facă acelaşi lucru. "Evident, unii dintre ei vor spune că algoritmul lor are o valoare comercială şi nu vor să-l arate. Dar cred că avem nevoie de o discuţie corectă între furnizorii de servicii şi consumatori, care sunt şi cetăţeni ", a reiterat Macron.

În cadrul interviului, preşedintele francez a subliniat, de asemenea, că Europa trebuie să joace un rol mai important în modelarea viitorului inteligenţei artificiale. El a identificat SUA şi China drept liderii actuali ai sectorului, dar a menţionat că nici valorile acestor ţări nu au fost pe deplin aliniate cu cele ale Europei. În SUA, a afirnat Macron, munca este "condusă în întregime de sectorul privat", în timp ce în China, cercetarea este "condusă de un guvern ale cărui principii şi valori nu sunt ale noastre".

Uniunea Europeană a susţinut confidenţialitatea digitală şi a adoptat o legislaţie care permite persoanelor să îşi controleze mai bine propriile date (precum demonstrează recentul Regulament general privind protecţia datelor - General Data Protection Regulation). Macron a afirmat că, dacă vechiul continent ar dori să transmită aceste valori în secolul XXI, va trebui să fie "o parte a acestei revoluţii a inteligenţei artificiale" şi să ajute la "încadrarea discuţiei la scară globală".

Întrebările lui Macron sunt ecouri ale multora din comunitatea inteligenţei artificiale care apreciază avantajele potenţiale ale tehnologiei, dar avertizează că aceasta ar putea duce la tot felul de situaţii periculoase - mai ales dacă este folosită abuziv de corporaţii "înfometate de putere" sau de guverne totalitare. Şi, ca şi în cazul altor tipuri de tehnologii noi, soluţia va fi în mod inevitabil una care implică cetăţeni şi guverne, nu doar companii. După cum a declarat Macron pentru Wired: "Aceasta mă conduce la concluzia că această revoluţie tehnologică imensă este, de fapt, o revoluţie politică".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință