Elitele strânse la Davos promit mari şocuri tehnologice
Ne apropiem cu paşi tot mai repezi de o eră în care vom trăi efectiv în filmele ştiinţifico-fantastice din anii ’80 sau ‘90, precum Terminator sau Demolition Man, în care totul este robotizat. Dar există temeri că robotizarea nu va aduce egalitate socială şi paradisul.
(Shutterstock)
Telefoane mobile implantabile, organe pentru transplant printate în 3D, haine şi ochelari de citit conectaţi la Internet. Astfel de lucruri ar putea părea ştiinţifico-fantastice astăzi, dar ele vor fi realităţi până în 2025, pe măsură ce lumea intră într-o eră de robotică avansată, cu inteligenţă artificială şi cu editarea genelor, conform directorilor intervievaţi la ediţia din acest an a Forumului Economic Mondial (WEF) din Davos.
Aproape jumătate dintre cei intervievaţi se aşteaptă, ca în deceniul următor, în comitetele de conducere ale corporaţiilor să fie incluse maşinării cu inteligenţă artificială.
După tehnologia motorului cu aburi, producţia în masă şi tehnologia informaţiei, aşa zisa “cea de-a patra revoluţie industrială” va aduce cicluri chiar mai rapide de inovaţie, va prezenta provocări ridicate companiilor, muncitorilor guvernelor şi societăţilor.
Promisiunea stă în produse şi servicii ieftine, declanşând un nou val de creştere economică. Ameninţarea este şomajul în masă şi o amplificare şi mai mare a neîncrederii deja ridicate între corporaţii şi populaţie, susţine Reuters.
“Va fi creat un surplus economic ca urmare a acestei a patra revoluţii industriale”, a declarat Satyla Nadella, director executiv la Microsoft, în cadrul întâlnirii anuale a WEF din Davos, care a început în 20 ianuarie.
Roboţii sunt deja în continuă mişcare, fiind mutaţi din fabrici în locuinţe, spitale, magazine, restaurante sau chiar în teatre de război. În acelaşi timp, progresele înregistrate în zone de cercetare de genul reţelelor neuronale artificiale încep să subţieze barierele dintre om şi maşinărie.
Unul dintre cei mai solicitaţi participanţi la WEF în acest an nu a fost bancherul central, politicianul sau directorul executiv, ci un robot sud-coreean premiat numit HUBO, care şi-a etalat capacităţile în faţa delegaţilor curioşi.
Dar există temeri profunde, precum şi admiraţie, cu privire la ceea ce poate crea tehnologia.
Un raport de ştiri din partea UBS, publicat în Davos, prevede că nivelurile extreme de automatizare şi conectivitate vor adânci inegalităţile deja existente între economiile bogate şi cele în curs de dezvoltare.
O analiză a economiilor majore, efectuată de banca elveţiană, a concluzionat faptul că Elveţia este cea mai bine plasată ţară pentru a se adapta la noua lume robotică, în timp ce Argentina se află în partea de jos a listei.
Noua ordine economică pe care o va aduce era roboţilor crează îngrijorări în rândul unor participanţi la forumul din Davos, precum directorul executiv al General Motors, Mary Barra, care se confruntă acum cu schimbări produse de apariţia autovehiculelor fără şoferi – un alt element ştiinţifico-fantastic care acum a devenit un fapt ştiinţific – sau Jamie Dimon de la JPMorgan Chase, care are de înfruntat o competiţie din parte noilor companii de tehnologie financiară digitală.
Astfel de inovaţii, combinate cu creşterea numărului de roboţi în sectoarele de producţie şi servicii, ar putea automatiza un număr mare de locuri de muncă. Cercetătorii Universităţii Oxford au prezis în 2013, de exemplu, că 47% dintre locurile de muncă din SUA ar putea fi eliminate.
Astfel de temeri, legate de faptul că tehnologia va distruge locurile de muncă, nu sunt noi. Economistul John Maynard Keynes a tras un semnal de alarmă în 1931, avertizând în privinţa “şomajului tehnologic”.
De această dată, întrebarea va fi diferită, ţinând cont de viteza schimbării şi a faptului că maşinăriile oferă atât creier cât şi muşchi, ameninţând profesii considerate înainte ca fiind imune, precum jurnalismul de nivel elementar sau analiza financiară generală.
