"Dragă Stolo", despre decăderea şi reinventarea PNL: Renunţaţi la liderii paraleli cu munca!

În timp ce PSD-ul a jucat eficient în campania electorală, mizând pe naţionalism şi discreditarea lui Cioloş, liberalii au promovat mesaje slabe, unele cu erori de judecată nepermise. Odată alegerile trecute (şi pierdute) PNL îşi poate reveni însă, dacă va face ce trebuie, crede Stolojan.
Europarlamentarul PDL, Theodor Stolojan la Congresul Pardului Popular European (PPE)
Europarlamentarul PDL, Theodor Stolojan la Congresul Pardului Popular European (PPE) (Epoch Times România)

PNL-ul ar trebui, pentru a recâştiga încrederea propriilor membri în partid şi a cetăţenilor, să renunţe la acei lideri actuali sau foşti "pentru care ei şi munca sunt două linii paralele" şi să organizeze alegeri libere şi corecte, la nivelul tuturor organizaţiilor PNL, pornind de jos în sus, a opinat europarlamentarul liberal Theodor Stolojan, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, Stolojan a trecut în revistă cauzele pentru care PNL a obţinut un rezultat sub aşteptări - şi promisiuni - la alegerile parlamentare.

În opinia lui Stolojan, acestea sunt:

1. Promovarea unor mesaje de campanie slabe, unele cu erori de judecată nepermise ca, de exemplu, cele care conţineau cuvântul ”pogrom” şi care au trebuit să fie retrase, imediat după lansare;

2. Asumarea de către PNL a unui candidat pentru postul de prim-ministru care abia în ultimele zile a dat un mesaj clar că îşi asumă această candidatură susţinută de către PNL;

3. Irosirea unui timp prea lung, până s-a ajuns la concluzia că este necesar să se treacă de la conducerea duală la nivelul organizaţiilor partidului (rezultată în urma fuziunii PNL-PDL) la conducerea unică a acestora, cu menţinerea unui mare număr de funcţii politice în organizaţii (prim- vicepreşedinţi, vicepreşedinţi, fără răspunderi precise, ceea ce a condus la demonetizarea acestora). În loc de concentrare pe programul de guvernare, a existat o concentrare pentru ”cine este cine în partid”;

4. ”Schimbarea la faţă” a candidaţilor pentru parlament, pozitivă pe fond, a avut prea puţin timp la dispoziţie pentru a fi asimilată de către membrii partidului şi, mai ales, să fie percepută şi apreciată de către votanţi. În anumite situaţii, unele organizaţii au avut senzaţia revenirii la practica ”paraşutării de la centru” a unor candidaţi necunoscuţi, ceea ce a demobilizat organizaţiile respective în campanie;

5. În campanie, s-a renunţat la participarea unor lideri ai partidului ca purtători de mesaj, deşi aceştia nu aveau nicio problemă de integritate şi au obţinut rezultate bune la alegerile locale, pentru simplu motiv că erau ”vechi” în partid. De exemplu, în cazul mitingului organizat la Iaşi, unui astfel de lider al PNL, aflat în drum spre Iaşi, i s-a comunicat că nu i se va mai da prilejul să îşi prezinte mesajul de la tribună.

În contrapartidă, PSD a fost eficient în campania sa pe trei teme majore, la care PNL nu a găsit un răspuns adecvat, crede Stolojan, cele trei teme fiind: reînvirea unui mesaj naţionalist de tipul ”nu ne vindem ţara”, dar într-o formă mai sofisticată, vizând companiile transnaţionale care scot profitul din ţară, sărăcindu-i pe români; promovarea ideii că Guvernul Cioloş este guvernul ”zero” rezultate şi a asocierea acestui guvern cu PNL , ca principalul susţinător al său şi crearea percepţiei că justiţia acţionează pe baza de comenzi politice, chiar dacă acest mesaj l-a dat, în special, prin intermediarii săi din mass media.

Stolojan nu se rezumă la a inventaria posibilele cauze ale eşecului, ci propune şi soluţii pentru ca PNL să se transforme într-o forţă politică puternică de centru-dreapta:

1. Instituirea unei noi structuri politice şi organizatorice a PNL pentru a-l transforma într-o forţă politică puternică de centru-dreapta. De pildă, funcţiile politice (vice-preşedinţi) create numai pentru asumarea de responsabilităţi concrete în îndeplinirea direcţiilor şi obiectivelor strategice ale partidului (cum ar fi, de exemplu, capacitatea partidului de a genera idei şi programe pentru dezvoltarea României şi ridicarea standardului de viaţă al oamenilor; dezvoltarea resurselor umane ale partidului etc.);

2. Organizarea de alegeri libere şi corecte, la nivelul tuturor organizaţiilor partidului, pornind de jos în sus;

3. Realizarea unei opoziţii constructive, fermă şi profesionistă;

4. Şi, evident, multă muncă, revenirea la contactul direct cu oamenii în sate, comune, oraşe şi municipii. Renunţarea la acei lideri actuali sau foşti, pentru care ei şi munca sunt două linii paralele.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne