Dosarul Revoluţiei, tergiversat din nou: "E o bătaie de joc la adresa urmaşilor!"(Video)

Zeci de revoluţionari şi foşti urmaşi ai victimelor din decembrie 89 au avut astăzi supriza de a fi întorşi înapoi acasă de la Înalta Curte, unde li se judecă plângerile faţă de închiderea dosarului Revoluţiei. Termenul a fost amânat pe motiv că dosarul nu s-a întors la ICCJ de la Procurorul General, care a cerut dosarul pentru a-l reanaliza.

"Instituţiile statului nu conlucrează! Se putea da un telefon acum o săptămână: "domnu' procuror general, avem termen, ne remiteţi dosarul pentru o săptămână? Îl remiteţi, îl păstraţi? Şi dacă Procurorul îl păstra, se puteau face citaţii, era timp să îi înştiinţeze pe toţi, să nu vină oamenii de la Reşiţa, Timişoara, Braşov. E o bătaie de joc la adresa urmaşilor din toată ţara!" a declarat preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, cel care a depus plângerea în temeiul căreia Procurorul General interimar, Bogdan Licu, a cerut dosarul Revoluţiei de la Înalta Curte pentru a-l reanaliza.

"În România, procurorii de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi respectiv judecătorii Înaltei Curţi nu respectă deciziile CEDO", a mai acuzat Mărieş, făcând referire la faptul că CEDO a condamnat în repetate rânduri România pentru tergiversarea dosarului Revoluţiei.

Rog organele competente să redeschidă dosarul Revoluţiei! Am plâns în 26 de ani, îmi e sufletul împietrit!

"Eu aş vrea doar să rog organele competente să redeschidă dosarul Revoluţiei, pentru că noi, văduvele, copiii noştri, părinţii noştri, socrii noştri să nu mai fim nevoiţi să privim peste umăr dacă este cineva cu puşca în spate aşa cum a fost în 89. Căci cine a făcut o crimă şi nu a fost pedepsit cu siguranţă o mai face şi pe a doua şi pe a treia.", a declarat dna. Gabriela Bîrboră, venită la Înalta Curte tocmai de la Reşiţa.

Rămasă văduvă în data de 24 decembrie 1989, când soţul ei a fost împuşcat în gură în timp ce păzea pompele de apă ale oraşului Reşiţa, Gabriela Bîrboră a ajuns inclusiv la CEDO pentru a cere ca în dosarul Revoluţiei să se facă lumină iar criminalii să fie pedepsiţi.

"Mi-aş fi dorit să nu fiu nevoită să fiu în această situaţie. Mi-ar fi plăcut ca încă din 1990 să fie descoperit criminalul şi să fie pedepsit. Să răspundă întrebării "de ce?" Şi ce l-a îndemnat şi cine l-a îndemnat să facă o crimă, două, nouă, 1300 sau câte au fost în 1989.", a declarat dna Bîrboră.

"Soţul meu a fost împuşcat în gura în data de 24 decembrie... Atât am plâns în 26 de ani încât îmi e sufletul împietrit..." a rememorat Gabriela Bîrbora circumstanţele morţii soţului său.

Cât despre faptul că după 26 de ani nimeni nu a fost tras la răspundere, văduva crede că "cei ce au tras în 1989 au fost protejaţi de cineva."

"Altfel nu-mi închipui cum 1300 de crime au rămas nepedepsite", a concluzionat dna Bârboră.

Reamintim că în data de 23 februarie, CEDO a condamnat din nou, statul Român pentru tergiversarea dosarului Revoluţiei. Curtea s-a pronunţat în 17 cauze conexate în dosarul „Elena Apostol şi alţii contra România", concluzionând că ancheta în acest dosar a fost superficială. Printre cei ce s-au adresat CEDO s-a numărat şi dna Bîrboră.

Context

Reamintim că, în octombrie 2015, la două zile de la istorica punere sub acuzare a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei, procurorii militari au decis să claseze Dosarul Revoluţiei.

În motivarea deciziei, procurorii au afirmat că "persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv, existând în cauză autoritate de lucru judecat", iar în ceea ce priveşte evenimentele de după 22, perioadă a fost "caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos".

Procurorii au mai susţinut că militarii ar fi tras de multe ori din greşeală, pe fond de oboseală şi stres, alţi oameni ar fi murit în accidente rutiere, de aviaţie etc., iar infracţiunile de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii "nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale încriminatoare" etc. Interesant este faptul că în dosarul Mineriadei, Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni împotriva umanităţii, aşa "netipice" cum sunt.

Revoltaţi de clasarea dosarului Revoluţiei, toţi membrii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 au depus contestaţie la Parchetul Militar pentru redeschiderea dosarului Revoluţiei, contestaţiile fiind respinse. În consecinţă, Asociaţia 21 Decembrie s-a adresat Înaltei Curţi cerând redeschiderea dosarului. Potrivit preşedintelui Asociaţiei, Teodor Mărieş, la ÎCCJ au fost depuse circa 300 de plângeri.

Luni, 22 februarie, după ce preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a depus o nouă plângere împotriva rezoluţiei de clasare, procurorul general interimar Bogdan Licu, a anunţat că va cere dosarul Revoluţiei de la Înalta Curte, pentru a-l reanaliza.