Donald Trump va desecretiza dosarele referitoare la asasinarea lui J.F. Kennedy

22  noiembrie 1963. John Fitzgerald  Kennedy, însoţit de soţia sa, Jacqueline, în Dallas  (SUA), cu câteva momente înainte să fie asasinat
22 noiembrie 1963. John Fitzgerald Kennedy, însoţit de soţia sa, Jacqueline, în Dallas (SUA), cu câteva momente înainte să fie asasinat (Wikipedia.es)

Donald Trump a anunţat sâmbătă 21 octombrie a.c. că va desecretiza dosarele referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy, preşedintele democrat asasinat cu focuri de armă într-o vizită politică în Dallas (Texas), pe 22 noiembrie 1963.

„Sub rezerva primirii de informaţii suplimentare, voi permite, în calitate de preşedinte, să se deschidă arhivele JFK blocate şi clasificate de-a lungul unui timp îndelungat”, a scris sâmbătă preşedintele Trump într-un mesaj, fără a specifica alte amănunte.

Arhivele Naţionale americane au timp până joia viitoare, 26 octombrie a.c., să decidă care dintre cele 3.100 de dosare clasificate despre asasinarea lui Kennedy (1961-1963) pe care le au în posesie pot fi scoase la lumină şi care ar trebui să continue să rămână secrete; dar este Trump cel care are autoritatea finală de a decide publicarea dosarelor sau închiderea lor din nou pentru încă 25 de ani.

Lindsay Walters, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a declarat vineri 20 octombrie pentru revista Politico că echipa lui Trump lucrează intens „pentru a se asigura că se poate publica cantitatea maximă de date” ale acestor arhive pentru joia viitoare, un termen marcat în conformitate cu o lege din 1992. Walters a recunoscut că, Casa Albă este preocupată de faptul că „unele registre din această colecţie nu au fost create până în 1990” şi ar trebui să fie revizuite pentru a se asigura că publicarea lor nu produce un „prejudiciu identificabil” securităţii naţionale.

Un oficial al Congresului, care a urmărit îndeaproape procesul, a declarat revistei Politico că Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a făcut presiuni asupra lui Trump pentru a bloca eliberarea unor documente, eventual, pentru a ascunde metodele lor sau identitatea unor spioni care ar putea fi încă în viaţă. „Cred că preşedintele şi-ar putea schimba ideea în ultimul moment, dar dacă nu o face, nu va fi o publicare absolută a acestor informaţii. Vom vedea mai multe arhive săptămâna viitoare, dar nu toate, din păcate”, a spus sursa, care a cerut să rămână anonimă.

Cei care pun la îndoială versiunea oficială a asasinării lui Kennedy aşteaptă cu nerăbdare decizia lui Trump, sperând că noile documente vor face lumină în cel mai mare mister din istoria recentă a SUA.

Potrivit Politico, documentele datând din anii 1990 pot fi publicate cu câteva informaţii cenzurate, pentru a evita expunerea unor operaţiuni de informaţii relativ recente. Majoritatea celor 3.100 documente care aşteaptă să fie publicate au fost create de CIA, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) şi Departamentul de Justiţie, iar legea din 1992 impune ca joia viitoare să fie făcute publice în totalitate, dacă Trump nu decide în mod contrar.

Dacă va bloca documentele cele mai sensibile, Trump îi va dezamăgi pe istorici şi pe cei care apără teoriile conspiraţiei, un grup de care el însuşi nu este atât de departe, deoarece, în timpul campaniei electorale din 2016 a sugerat că tatăl senatorului Ted Cruz ar fi avut ceva de a face cu Lee Harvey Oswald, presupusul asasin al lui Kennedy.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe