Doi soldaţi ruşi capturaţi în apropiere de regiunea Lugansk, susţine Ucraina

Soldaţi separatişti pro-ruşi stau de pază la un punct de control în Doneţk, 23 aprilie 2015.
Soldaţi separatişti pro-ruşi stau de pază la un punct de control în Doneţk, 23 aprilie 2015. (Captură Foto)

Guvernul ucrainean a susţinut duminică că a capturat doi soldaţi ruşi care operau în regiunea Lugansk controlată de rebeli, conform publicaţiei The Guardian.

Andrei Lisenko, purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a declarat duminică că cei doi soldaţi ruşi au fost luaţi prizonieri de către batalionul de voluntari Aidar în oraşul Shchastya, în apropiere de linia frontului. El nu a oferit detalii suplimentare şi a declarat că investigatorii îi interoghează pe cei doi bărbaţi.

Aidar a declarat pe pagina sa de Facebook că cei doi soldaţi ruşi au fost răniţi şi luaţi prizonieri în cadrul unei scurte ciocniri armate duminică dimineaţă.

Shchastya este un oraş situat la mai puţin de 20 km de capitala regională Lugansk controlată de rebeli. Oraşul, în care se află o centrală electrică strategică, a fost controlat, alternativ, de mai multe ori de forţele guvernamentale şi de forţele separatiste pro ruse, de când au încdeput conflictele anul trecut.

Parlamentarul ucrainean Anton Geraşcenko a postat duminică un material video pe Facebook cu presupusul interogatoriu al unuia dintre cei doi soldaţi ruşi, adaugă The Guardian.

Tânărul aflat pe un pat de spital s-a prezentat ca sergentul Alexander Alexandrov din cadrul forţelor speciale ruse din oraşul Togliatti de pe râul Volga şi a declarat că a operat în regiune în cadrul unui grup format din 14 soldaţi. El a adăugat ca şi-a stabilit baza în fortăreaţa rebelă Lugansk începând cu 6 martie, iar el şi camarazii săi au desfăşurat incursiuni prin rotaţie în zona oraşului Shchastya, tot la 4 sau 5 zile.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violentă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

În ciuda faptului că intensitatea conflictului separatist a mai scăzut de la încheierea în 12 februarie a unui acord de pace la Minsk, riscul amplificării luptelor este tot mai ridicat, fiind înregistrate numeroase rapoarte cu privire la deplasarea de armament greu pe linia de front, întărirea poziţiilor rebele şi prezenţa tot mai accentuată a forţelor ruse în estul Ucrainei.

Săptămâna trecută, opoziţia rusă a publicat la Moscova un mult aşteptat raport iniţiat de fostul critic al preşedintelui rus, Boris Nemţov, care a fost asasinat în luna februarie în apropierea Kremlinului. Raportul, finalizat de asociaţii şi prietenii săi, susţine că Rusia a cheltuit 53 de miliarde de ruble pentru a finanţa rebelii din estul Ucrainei şi pentru a-şi trimite propriile trupe în lupta separatistă.

Raportul, intitulat “Putin: Războiul”, mai susţine că rudele a peste 200 de soldaţi ruşi ucişi recent în Ucraina au primit compensaţii financiare sau au fost ameninţaţi să nu vorbească despre aceste lucruri.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe