Dobrovie: Autorităţile ucrainene puteau găsi soluţii pentru a nu anula tot ce s-a construit în relaţia cu Bucureştiul

Noua lege a educaţiei din Ucraina, chiar dacă nu a avut această ţintă, face victime colaterale, susţine deputatul USR Matei Dobrovie, la finele unei întrevederi a comisiei parlamentare speciale pentru situaţia şcolilor româneşti din Ucraina cu ambasadorul Oleksandr Bankov.

"Astazi s-a întrunit Comisia specială pentru situaţia şcolilor româneşti din Ucraina şi am avut o discuţie cu dl. ambasador Bankov despre legea educaţiei. I-am transmis că este regretabilă promulgarea legii înainte de primirea avizului Comisiei de la Veneţia. Am subliniat din nou că autorităţile ucrainene puteau găsi soluţii de compromis pentru a nu-şi antagoniza vecinii şi a nu anula tot ce s-a construit în relaţia cu Bucureştiul. Excluderea limbilor UE de la aplicarea noii legi a educaţiei, propusă de guvernatorul regiunii Transcarpatia sau posibilitatea ca, în şcolile minorităţilor naţionale, materiile să fie predate atât în limba maternă, cât şi în limba ucraineană, împărţind orele în mod egal, trebuiau luate în calcul.

Noua lege a educaţiei, chiar dacă nu a avut această ţintă, face victime colaterale, precum minoritatea românească, şi riscă să ducă la o reîngheţare a relaţiei româno-ucrainene, anulând toate progresele făcute până în prezent. Este păcat pentru că încrederea se câştigă greu şi se pierde repede. Nu cred că este în interesul unei Ucraine aflate într-un război nedeclarat, care nu mai deţine controlul asupra frontierei cu Rusia, să-şi antagonizeze vecini precum România, Polonia şi Ungaria, care sunt dispuşi să-i şi împărtăşească din experienţa lor de aderare la UE", a declarat Matei Dobrovie, pentru Epoch Times.

Pe de altă parte, potrivit deputatului, la fel nu este nici în interesul României să intre într-un conflict diplomatic cu Ucraina, ci este în interesul ţării noastre ca Ucraina să devină o ţară europeană, cu instituţii stabile, rezilientă şi prosperă, care să poată contribui la stabilitate în regiune. Desfiinţarea învăţământului în limba maternă înseamnă însă încălcarea criteriilor de la Copenhaga privind protecţia minorităţilor, pe care Kievul trebuie să le respecte dacă vrea să adere la UE.

Context

Deputatul USR reaminteşte că, imediat după adoptarea controversatei legi de Radă Supremă, a avut o discuţie de două ore cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, despre noua lege a educaţiei, şcolile de limba română şi procesul de descentralizare şi reformă administrativă.

"Excelenţa Sa m-a asigurat atunci că şcolile româneşti nu vor fi închise şi se va continua predarea în limba română în grădiniţe, clase primare şi până la clasa a opta. Începând cu clasa a 5-a se va introduce predarea parţială a unor discipline în limba de stat – ucraineană, alte materii fiind predate în continuare în limba română. Domnul Bankov mi-a transmis că obiectivul guvernului de la Kiev este ca elevii care absolvă liceul să poată apoi ”promova profesional”, să cunoască bine şi limba română şi pe cea ucraineană, astfel încât, dacă doresc, să poată urma învăţământul superior în Ucraina şi să-şi construiască o carieră acolo.

În legătură cu îngrijorările legate de închiderea şcolilor şi afectarea identităţii lingvistice a etnicilor români, Excelenţa Sa a susţinut că aplicarea legii va fi făcută după un amplu proces de consultare şi că se va discuta pe larg în cadrul Comisiei mixte interguvernamentale privind minorităţile naţionale, care se va întruni săptămâna viitoare la Kiev, România fiind reprezentată de secretarul de stat Victor Micula", relatează Matei Dobrovie.

Deputatul reaminteşte că la momentul respectiv s-a discutat şi problema respectării Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi în particular a articolului 14 care prevede: ”Părţile se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa minoritară. 2. În ariile locuite tradiţional sau în număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, dacă există o cerere suficientă, părţile vor depune eforturi pentru a asigura, în măsura posibilului şi în cadrul sistemului lor educaţional, ca persoanele aparţinând acestor minorităţi să beneficieze de posibilităţi corespunzătoare de învăţare a limbii lor minoritare ori de a primi o educaţie în această limbă”. Interpretarea dată de partea ucraineană era că statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă, nu în limba sa maternă.

"Din păcate partea română nu a obţinut mai nimic la Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucrainenă privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care a avut loc la Kiev săptămâna trecută.

În acest cadru, trebuia ridicată şi problema necesităţii unificării programelor de învăţământ pentru şcolile de limbă română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. Este de neacceptat ca statul ucrainean să mai facă diferenţierea artificială între limba română şi limba moldovenească.

Delegaţia română a cerut ca autorităţile ucrainene să solicite avizul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi al Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale înainte ca noua lege a educaţiei să fie promulgată de Preşedintele Ucrainei.

Partea ucraineană a fost de acord să solicite efectuarea expertizei Consiliului Europei pe marginea art. 7 al noii Legi a Educaţiei, potrivit ministrului ucrainean al Educaţiei, Lilia Grinevici, care a mai spus însă că aceasta „nu trebuie să influenţeze procesele de reforme din Ucraina”, concluzionează Matei Dobrovie.

Reamintim că preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat, luni seară, noua Lege a educaţiei, care limitează predarea în limbile minorităţilor naţionale. Practic, legea promulgată de Poroşenko impune limba ucraineană ca limbă obligatorie în şcolile de stat, începând cu clasa a V-a.

Legea a fost promulgată pe 25 septembrie, în pofida criticilor venite în special din partea minorităţilor din Ucraina. Potrivit presei române, în urma intrării în vigoare a acestei legi, minorităţilor etnice li se va permite să studieze în limbile native doar anumite materii. Conform noului program educaţional, doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleză sau altă limbă oficială a UE.

Noul act normativ promulgat de Poroşenko schimbă prevederile unei legi adoptate în 2012 de Viktor Ianukovici - fugit în Rusia doi ani mai târziu - care permitea ca în zonele unde 10% din populaţie vorbeşte o altă limbă maternă, aceasta să devină limbă regională.