DNA clasează dosarul în care Negoiţă era acuzat de un tun de 77 milioane de lei. “Fapta nu există”, susţin procurorii
Robert Negoiţă (Epoch Times România)
Dosarul penal deschis de procurorii DNA împotriva primarului Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă, a fost clasat. Edilul era acuzat de evaziune fiscală, mai exact crearea unui prejudiciu la bugetul de stat în valoare de 77,1 milioane de lei.
Din comunicatul oficial al Direcţiei Naţionale Anticorupţie reiese că motivul clasării dosarului este acele că “fapta nu există”.
De precizat, dosarul clasat viza procedura prin care au fost vândute câteva ansambluri rezidenţiale din Popeşti Leordeni şi Voluntari.
În decizia lor, procurorii DNA, care şi-au încheiat ancheta în acest caz încă din luna februarie a acestui an, au afirmat, printre altele, că Robert Negoiţă nu a ascuns nici “bunul impozabil” şi nici “sursa impozabilă”.
Redăm comunicatul oficial al DNA:
La data de 03 februarie 2020, procurorii anticorupţie au dispus faţă de persoana menţionată în comunicat soluţia clasării, conform art. 16 alin 1, lit. a, (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală.
Concret, la baza dispunerii acestei soluţii s-au avut în vedere următoarele considerente:
În cazul în care o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul de faţă, existenţa infracţiunii de evaziune fiscală se reţine doar atunci când există un element fraudulos din care să rezulte intenţia suspectului de a ascunde bunul sau sursa impozabilă.
Astfel, în prezenta cauză, după administrarea probatoriului, a rezultat că bunul (cele 1.250 de imobile edificate) nu a fost ascuns, atât timp cât acesta există înregistrat în evidenţele oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară şi respectiv în evidenţele administraţiilor fiscale.
De asemenea, nici sursa impozabilă nu a fost ascunsă, având în vedere că pentru tranzacţiile imobiliare în discuţie a existat un impozit datorat bugetului de stat, calculat şi vărsat cu ocazia încheierii contractelor de vânzare cumpărare aferente acestor imobile.
În concluzie, caracterul public al actelor încheiate de persoana respectivă în legătură cu autorizarea/recepţia/înregistrarea, în cărţile funciare şi la administraţiile financiare, a acestor construcţii şi ulterior încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, exclud existenţa vreunui element fraudulos.
