DNA a trimis peste 1000 de persoane în judecată - reacţii la raportul MCV

La scurt timp după publicarea raportului MCV, Direcţia Naţională Anticorupţie precizează că experţii Comisiei Europene au "reconfirmat calitatea activităţii desfăşurate de DNA" şi au subliniat sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetăţeni.

"Se consemnează faptul că au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care 8 parlamentari, 2 prefecţi, 7 preşedinţi de consilii judeţene.", arată DNA, adăugând că raportul MCV pe ţară notează o creştere a numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor.

Referindu-se la acest aspect, DNA arată că au fost deferiţi justiţiei 23 de judecători şi 12 procurori dintre care şase cu funcţii de conducere, aceste cifre reflectând întărirea capacităţii DNA de a identifica asemenea situaţii, precum şi dorinţa cetăţenilor de a se implică în semnalarea lor.

Procurorii anticorupţie mai precizează că şi în ceea ce priveşte numărul şi funcţiile persoanelor condamnate în cauze de corupţie ale DNA s-a menţinut o tendinţă pozitivă.

"Între cele peste 1.000 de persoane condamnate în cursul anului 2014, se află un prim ministru, miniştri, parlamentari, judecători, procurori şi primari, precum şi personalităţi influente din lumea afacerilor.", arată DNA.

Mai mult, ca expresie a întăririi încrederii publice în instituţie, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creştere accentuată în comparaţie cu anul precedent.

DNA mai informează că în anul precedent a acordat o atenţie specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupţie, valoarea banilor şi a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri şi 93 de autoturisme.

"Instanţele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum şi a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensaţiile acordate părţilor civile au fost de 274 de milioane euro.", se mai precizează în comunicat.

În ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate în lupta contra corupţiei la nivel înalt consemnate în raportul MCV pe ţară, DNA menţionează faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari "a părut arbitrar şi lipsit de criterii obiective."

Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15% din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce face ca sancţiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupţie) să nu îşi recupereze pierderea suferită, mai subliniază DNA.

Referitor la cadrul legislativ anticorupţie, Raportul MCV menţionează intrarea în vigoare a noilor coduri, în cursul anului 2014, eveniment care a reprezentat o schimbare majoră pentru instituţiile anticorupţie, între care DNA.

Reprezentanţii instituţiei au atras atenţia asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor şi au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele la noile coduri. Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituţională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare, prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar.

DNA mai atrage atenţia că Raportul experţilor europeni a menţionat o bună cooperare cu ÎCCJ, ANI, CSM, poliţia şi Ministerul Justiţiei.

De asemenea, experţii comisiei au remarcat şi activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA, evidenţiind, de exemplu, activitatea serviciului teritorial Cluj.