Disputele interne afectează partidul antieuro german înaintea alegerilor europarlamentare

Stefan Soppe mărturiseşte că a părăsit noul partid antieuro din Germania la doar câteva luni după ce s-a alăturat acestei formaţiuni, pe fondul nemulţumirii legate de orientarea ei spre un populism de dreapta şi de stilul autocratic de conducere al liderilor săi, scrie Reuters.

Soppe, consultant de afaceri în vârstă de 45 de ani din Bottrop (din zona industrială Ruhr), nu este un caz singular. Într-o perioadă în care Alternativa pentru Germania (AfD) spera să-şi ia avânt în perspectiva alegerilor europarlamentare din mai, partidul se chinuie să ţină sub control luptele interne, să îşi definească mesajul şi să împiedice un exod al membrilor săi.

'Sute de persoane au părăsit partidul pe măsură ce acesta s-a înclinat şi mai mult către dreapta eşichierului politic şi a devenit naţionalist', a declarat Soppe pentru agenţia britanică de presă. În context, el a spus că a primit numeroase ameninţări telefonice şi email-uri de când a plecat şi a început să critice partidul în mod public.

AfD nu a răspuns solicitărilor de clarificare a motivului pentru care mulţi membri au părăsit gruparea, afirmând doar că numără în prezent în jur de 17.000 de membri, dintre care 85% sunt bărbaţi. Cu ocazia unei conferinţe pe care o va organiza sâmbătă în oraşul bavarez Aschaffenburg, partidul va încerca să îşi înnoiască statutul odată cu lansarea campaniei pentru alegerile europarlamentare.

Creat în urmă cu aproximativ un an de academicieni, jurnalişti şi oameni de afaceri, în condiţiile în care criza datoriei din Europa făcea ravagii, AfD a pledat pentru renunţarea la euro şi revenirea la marca germană. Consensul politic din Germania este în mod evident proeuropean, dar chiar şi aşa mesajul partidului a atins o coardă sensibilă pentru mulţi oameni frustraţi de afirmaţiile cancelarului Angela Merkel potrivit cărora nu există alternativă la salvarea statelor aflate în dificultate din zona euro.

Astfel, AfD a înregistrat 4,7 procente într-un scrutin german desfăşurat în septembrie, fiind aproape să ajungă în parlamentul naţional şi alimentând speranţele referitoare la un scor bun ce ar putea fi obţinut la scrutinul european, unde partidele de nişă de stânga şi de dreapta sunt aşteptate să se descurce bine.

Supranumit 'Tea Party'-ul Germaniei, AfD continuă să fie creditat cu şanse mari de a ajunge în Parlamentul European, dat fiind că pragul de intrare este de 3%, mai mic decât cel de 5 procente necesar la scrutinele germane. Sondaje de opinie recente au relevat că sprijinul pentru acesta se menţine stabil în jurul a 4-5 puncte. Iar analiştii politici consideră că AfD continuă să îi atragă pe alegătorii protestatari, pe cei cu orientare economică liberală care vor ca planurile europene de salvare să ia sfârşit şi pe social-conservatorii deziluzionaţi de repoziţionarea Angelei Merkel la centru.

Totuşi, analiştii se îndoiesc că AfD ar putea realiza prea multe la nivel european, urmând să deţină oricum puţine poziţii la Bruxelles. Cu toate acestea, ei ar putea beneficia de o platformă cu ajutorul căreia să se promoveze acasă şi să erodeze sprijinul pentru partidele tradiţionale din Germania. Pe de altă parte, ameliorarea crizei euro a determinat partidul să renunţe la apelurile sale de abandonare a monedei unice, alterându-şi mesajul. Iar divizările în cadrul AfD au devenit din ce în ce mai evidente, cu membri asemeni lui Soppe care părăsesc formaţiunea din cauză că, în opinia lor, acesta se îndreaptă spre extrema-dreaptă.

'Nimic nu este bine la ora actuală în AfD', ar fi declarat luna trecută vicepreşedintele Alexander Gauland, conform presei germane, nominalizând lupte interne în Hesse, Brandenburg, Bavaria, Berlin şi Saxonia Inferioară. Dacă AfD nu îşi revine şi nu va reuşi să treacă pragul de 3 procente pentru alegerile europene, va fi practic 'mort', a avertizat Gauland.