Dintele uriaş al unicornului mărilor are o funcţie pe care nimeni nu o cunoştea (video)

O dronă a surprins imagini care arată că narvalul de sex masculin loveşte peştii până îi ameţeşte, facilitând astfel capturarea lor.
Narvalul (Monodon monoceros)
Narvalul (Monodon monoceros)

Oamenii de ştiinţă canadieni au obţinut primele imagini care ar demonstra că narvalul de sex masculin (Monodon monoceros), un cetaceu cu dinţi ce face parte din familia Monodontidae, cunoscut sub numele de unicornul de mare, foloseşte lungul şi unicul dinte pentru a lovi şi ameţi peştele înainte de a-l mânca.

Pe parcursul ultimelor decenii au fost emise mai multe ipoteze cu privire la rolul singurului dinte al narvalui, în formă de spirală. Printre alte explicaţii posibile erau incluse şi acestea: dintele este folosit ca mijloc de apărare (împotriva atacurilor rechinilor, urşilor polari sau balenelor ucigaşe), ca o armă de luptă între masculi, ca un instrument pentru a perfora suprafaţa de gheaţă sau chiar ca un senzor care măsoară temperatura şi salinitatea apei.

Imaginile obţinute acum cu ajutorul dronelor, de către experţii de la Fisheries and Oceans Canada (DFO), de la Universitatea din Windsor, World Wildlife Fund Canada, Acvariul Vancouver şi Arctic Bear Productions, prezintă un grup de narvali care înoată liniştiţi în apele Tremblay Sound, în provincia canadiană Nunavut. Observarea detaliată a acestor imagini arată că narvalul îşi mişcă cu rapiditate dintele gigant lovind şi ameţind peştii mici, pe care apoi îi mâncă. Explicaţia de acum nu înseamnă că unele dintre celelalte ipoteze cu privire la rolul dintelui unicornului mărilor nu sunt adevărate.

O specie emblematică în Canada

„Narvalul este o specie emblematică şi cultural semnificativă în nordul Canadei, iar comportamentul alimentar documentat recent va deschide noi perspective cu privire la cel mai bun mod de a proteja speciile pentru generaţiile viitoare”, a remarcat Dominic LeBlanc, Minister of Fisheries, Oceans and the Canadian Coast Guard.

David Miller, preşedinte şi CEO al WWF-Canada, a subliniat că „documentarea noului comportament al acestei specii complexe şi dificil de studiat, care populează un astfel de mediu provocator, este absolut uimitoare”.

„Compilarea observaţiilor tradiţionale ale comportamentului animalului cu videoclipurile care pot fi realizate cu drone şi cu noi sisteme de analiză a datelor, oferă instrumente foarte complete pentru a îmbunătăţi conservarea speciilor acvatice emblematice”, a adăugat David Miller.

O specie unică

Dintele narvalului a fost cel care a dat naştere în vremurile medievale legendei inorogului. Acest dinte superior atinge o lungime medie de doi metri şi poate cântări până la 10 kilograme. Asemenea coarnelor cerbului, acest dinte pare a fi o caracteristică sexuală secundară pentru masculi, folosită pentru a-şi impune rangul şi poate ca armă. Femelei narvalului îi lipseşte acest dinte lung.

Narvalii trăiesc în ape arctice şi sub-arctice şi de obicei se întâlnesc în apropierea gheţarilor şi par să se deplaseze în grupuri de doi până la zece indivizi, separaţi în funcţie de vârstă şi sex.

Zona în care trăieşte acest cetaceu cât şi obiceiurile sale au împiedicat până în prezent observarea şi studierea sa în detaliu. Exemplarele adulte pot ajunge la 4,5 metri lungime şi 1.500 de kilograme în greutate. Dieta se concentrează pe unii peşti şi crustacee de apă rece şi până în prezent se credea că se alimenta exclusiv în ape foarte adânci.

Unele studii indică faptul că populaţia narvalilor din nordul Canadei se poate apropia de 200.000 de exemplare şi este considerată o specie strict protejată.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință