Dilemele politicienilor germani faţă de fenomenul PEGIDA


Susţinători ai mişcării PEGIDA protestează în Dresden, 22 decembrie 2014.
Susţinători ai mişcării PEGIDA protestează în Dresden, 22 decembrie 2014. (Captură Foto)

Protestele împotriva islamizării şi a politicii de imigraţie desfăşurate de PEGIDA la Dresda vor fi reluate astăzi. Lunea trecută au participat şi mai mulţi oameni, peste 18.000, care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva fanatismului religios şi Islamului radical din ţara lor. Politicienii germani nu prea ştiu cum să reacţioneze la acest fenomen. Cancelarul Merkel a îndemnat oamenii să nu se alăture unor forţe xenofobe, în timp ce partenerii ei de coaliţie din CSU nu vor să piardă electoratul care s-ar îndrepta astfel către partidul populist Alternative fuer Deutschland. Un politolog german explică pentru Epoch Times cine sunt manifestanţii pro-şi anti-PEGIDA şi ce vor ei.

În cadrul discursului de Anul Nou, cancelarul german Angela Merkel a cerut germanilor să întoarcă spatele grupării PEGIDA, numindu-i pe membrii acesteia rasişti plini de ură. „Nu-i urmaţi pe cei care organizează aceste manifestaţii pentru că inimile lor sunt pline de prejudecăţi, de răceală şi chiar de ură. Ei fac discriminare pe temei de culoare a pielii şi de religie”, a afirmat Merkel.

La rândul său, Gerd Muller, ministrul CSU pentru cooperare economică şi dezvoltare, a declarat: „Eu spun NU Pegidei, dar temerile oamenilor trebuie să le luăm în serios”. Şi colegul său de partid Hans Peter Uhl a afirmat că atunci când 19.000 de oameni ies în stradă nu poţi să vii cu defăimări şi generalizări, aluzie clară la declaraţiile Angelei Merkel. Iar fostul ministru de Interne din partea CSU, Hans Peter Friedrich, a criticat-o deschis pentru ascensiunea Pegida şi AfD, afirmând că „în loc să le fure temele, Merkel s-a decis să preia temele SPD şi ale verzilor, precum renunţarea la energia nucleară sau introducerea dublei cetăţenii”.

Politologul german Werner Patzelt de la Universitatea din Dresda explica însă într-un interviu acordat Epoch Times că „tot mai mulţi cetăţeni germani sunt nemulţumiţi de atitudinea pasivă a autorităţilor germane faţă de imigraţie”. „Germania a fost multă vreme o ţară destinaţie de imigraţie chiar dacă nu dorea să fie. Acum deşi vrea să fie, a uitat să-şi întrebe cetăţenii înainte dacă şi ei vor asta”, susţine expertul care arată că cei care ies în stradă nu trebuie marginalizaţi ca fiind extremişti de dreapta.

Pazelt argumentează că pe logo-ul mişcării de protest este inscripţionată o svastică aruncată la gunoi şi culorile drapelului german negru-roşu-galben, ceea ce arată că aceasta se delimitează clar de rasism, antisemitism şi nazism. „Ne distanţăm de naţional-socialism şi de extrema dreaptă – acesta este mesajul public – şi nu suntem ceea ce credeţi voi că suntem, adică nazişti, ci dimpotrivă îi respingem pe aceştia. Culorile negru-roşu-galben sunt cele ale steagului Germaniei democratice şi sunt menite să întărească acest mesaj că protestatarii nu se identifică cu regimurile germane autoritare care au folosit svastica sau culorile naţionale negru-alb-roşu”, explică politologul.

Mai mult, demonstraţiile ar fi atipice pentru Germania dat fiind că nu se strigă revendicări concrete la portavoce ca la alte manifestaţii. „Ei nu cer nimic concret, ci dau doar expresie sentimentului că politicienii aleşi trebuie să ia în serios problemele legate de emigraţia în Germania şi să le rezolve. Manifestanţii PEGIDA n-au idee cum trebuie rezolvate aceste probleme pe care le simt, dar nu le pot descrie precis şi nici nu le pot explica. Problema este că Germania nu are altă politică de imigraţie decât acceptarea ei ca pe un fapt inevitabil şi nici o politică de integrare, în afara oferirii de cursuri de limbă pentru imigranţi şi apelul făcut la populaţia majoritară de a practica o cultură a ospitalităţii - Willkommenskultur”, subliniază Patzelt.

„Germania nu are altă politică de imigraţie decât acceptarea ei ca pe un fapt inevitabil şi nici o politică de integrare, în afara oferirii de cursuri de limbă pentru imigranţi şi apelul făcut la populaţia majoritară de a practica o cultură a ospitalităţii - Willkommenskultur”

Potrivit profesorului de ştiinţe politice de la Universitatea din Dresda, demonstranţii anti-Pegida sunt preponderent studenţi, profesori universitari şi membri activi ai comunităţilor bisericeşti evanghelice şi protestante. În opinia sa, ei îi percep pe manifestanţii PEGIDA în mod greşit ca fiind extremişti de dreapta şi naţionalişti şi au ca scop să combată toate manifestările naţional-socialismului.

În rândul contramanifestanţilor se găsesc şi grupări antifasciste („Antifa“), pentru care orice poziţionare politică care nu este la stânga spectrului politic este inacceptabilă. Manifestarea acestor grupări este adesea agresivă. Ele vor să exprime că este greşit să menţii o cultură germană dominantă sau să le atribui un rol deosebit nemţilor în Germania, fapt pe care nu-l susţin însă nici manifestanţii pro-Pegida.

Pe de altă parte, politologul german observă că cea mai mare problemă în relaţia politicienilor şi statului german cu musulmanii din Germania este că Islamul nu are o structură ierarhică precum celelalte religii: catolicii, protestanţii sau evreii, şi nici o organizare clară şi un conducător care să poată impune în propria comunitate ce s-a convenit cu statul. „Statului german îi este mult mai greu să negocieze probleme precum predarea religiei islamice în cadrul şcolilor publice. Şi mai greu este pentru un stat liberal atunci când musulmanii se ceartă pe tema dacă Islamul adevărat este cel pe care-l reprezintă asociaţiile liberale musulmane germane sau grupări radicale ca Boko Haram sau Statul Islamic.