Dezincriminarea conflictului de interese pentru parlamentari, pe masa CCR

Curtea Constituţională ar putea decide joi dacă deputaţii şi senatorii ce şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de 2013 scapă basma curată, fără să poată fi acuzaţi de conflict de interese.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)

UPDATE. Curtea Constituţională a României a amânat, pentru data de 4 octombrie, judecarea sesizării privind dezincriminarea conflictului de interese.

* * *

Judecătorii Curţii Constituţionale vor dezbate joi sesizarea privind proiectul de lege care dezincriminează conflictul de interese pentru parlamentarii care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de anul 2013. Sesizarea trebuia discutată pe 14 septembrie, însă judecătorii au decis să amâne soluţionarea cazului.

Reamintim că pe 22 iunie, parlamentarii au votat aproape în unanimitate, într-o şedinţa de plen reunit, dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare până în anul 2013. Votul dat pentru această lege a revoltat opinia publică declanşând inclusiv proteste stradale la Bucureşti şi Timişoara, iar la doar o zi după adoptare, 99 de parlamentari au decis să sesizeze Curtea Constituţională.

O zi mai târziu, când în Piaţa Universităţii a avut loc un protest împotriva impunităţii parlamentarilor ce au votat acest proiect legislativ, 99 de aleşi ai ţării şi-au reconsiderat poziţia şi au atacat la CCR actul normativ pe care îl votaseră. Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea "ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", în contextul în care actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.

Un alt motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea "are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de Constituţia României".

Mai amintim că, potrivit Realitatea TV, aproximativ 50 de actuali şi foşti parlamentari şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare, unii dintre aceştia înainte de 2013. Printre aceştia se aflat şi cei 5 deputaţi care au solicitat interpretarea legii în favoarea lor.