Dezbateri in pregatirea proceselor ex-capilor Khmerilor Rosii

20.11.2006
Dana Betlevy
Phnom Penh, CAMBODGIA: Vizitator in Muzeul Genocidului Tuol Sleng, in Phnom Penh, 26 iunie 2006. Pot fi vazute imagini ale victimelor genocidului Khmerilor Rosii.  (TANG CHHIN SOTHY / AFP / Getty Images)
Phnom Penh, CAMBODGIA: Vizitator in Muzeul Genocidului Tuol Sleng, in Phnom Penh, 26 iunie 2006. Pot fi vazute imagini ale victimelor genocidului Khmerilor Rosii. (TANG CHHIN SOTHY / AFP / Getty Images)

Judecatori cambodgieni si experti straini in probleme legale si jurisprudenta au discutat despre regulile ce urmeaza a fi urmate in timpul proceselor intentate fostilor lideri ai Khmerilor Rosii.

Aceste dezbateri au fost precedate de o sesiune dedicata rolului avocatilor straini si participarii opiniei publice in proces. Juristii au evaluat si sansele ca inculpatii sa aiba parte de procese corecte.

Va reamintim ca in vara acestui an, unul dintre principalii lideri ai Khmerilor Rosii din Cambodgia, Ta Mok (“unchiul” Mok), a murit de batranete intr-un spital militar din capitala tarii Phnom Penh, dupa ce se afla in coma de cateva zile.

Poreclit “Macelarul” si Duch, "crestinul" "reeducat", a condus centrul de interogare Tuol Sleng din Phnom Penh, indeplinind functia de comandant militar in anii ’70, in timpul regimului comunist si fiind responsabil de multe atrocitati ce au ingrozit intreaga lume.

Aproximativ 1,7 milioane de oameni au murit in timpul guvernarii Khmerilor Rosii datorita infometarii si executiilor, insumand aproape 20 de procente din totalul populatiei tarii la acea vreme. Ta Mok trebuia sa apara in fata tribunalului anul viitor pentru a fi judecat de genocid si crime impotriva umanitatii. Pol Pot, conducatorul tarii in timpul guvernarii Khmerilor Rosii, a murit si el de cauze naturale, in ascunzatoarea sa din jungla, in 1998.

Ta Mok, pe numele sau real Ung Choeun, s-a nascut in 1926. In anii ’40 era un oponent activ al colonialistilor francezi si al ocupantilor japonezi. S-a inscris in Partidul Comunist din Cambodgia si a devenit membru al Comitetului Central. In anii ’70 tara se afla in plin razboi civil si in 1975 Khmerii Rosii au preluat puterea, redenumind statul in Kampuchea Democratica. In fruntea noului stat comunist, ce a durat doar pana in 1979, se afla Pol Pot. Regimul Khmerilor Rosii a fost indepartat de invazia trupelor vietnameze. Ta Mok a fost capturat in 1999.

Aproape fiecare familie cambodgiana si-a pierdut rude sub regimul Khmerilor Rosii din 1975-1979, in care planul de creare a unei utopii agrare, rurale s-a transformat intr-un cosmar al “Campurilor Ucigase.”

Cele mai multe victime au fost torturate si executate, sau au murit din cauza foametei, muncilor fortate sau bolilor. Oamenii erau banuiti de "activitati subversive" si inchisi in lagare de munca doar pentru ca aveau urme de ochelari pe nas, fiind considerati intelectuali - o eticheta care putea foarte usor aduce moartea lenta in conditii groaznice in lagarele de munca.

Regimul Khmerilor Rosii a fost atat de distructiv incat a fost inlaturat pana la urma de Vietnam. Acest lucru a atras mania Beijingului care il sprijinea tacit pe Pol Pot, si care ca urmare a inceput un razboi de scurta durata cu Vietnamul.

Nici un lider al Khmerilor Rosii nu a fost judecat pana in prezent pentru atrocitatile comise. Desi acest lucru pare incredibil la prima vedere, la o analiza mai atenta motivele sunt lesne de inteles: acest lucru nu a fost posibil datorita implicarii masive a regimului comunist de la Beijing in acest genocid.

Crimele Khmerilor Rosii sunt fara de numar. Legatura lor cu Partidul Comunist Chinez (PCC).

Pol Pot il venera pe Mao Zedong . Incepand cu 1965 el a vizitat China de patru ori pentru a asculta personal invataturile lui Mao Zedong. Incepand din noiembrie 1965 Pol Pot a stat in China trei luni. Chen Boda si Zhang Chunqiao au discutat cu el teorii precum: "puterea politica creste din teava pustii”, "lupta de clasa”, "dictatura proletariatului” ...etc. Mai tarziu acestea au devenit fundamentul felului in care Pol Pot a condus Cambogia. Dupa ce s-a intors in Cambogia, Pol Pot a schimbat numele partidului sau in Partidul Comunist Cambogian si a fondat baze revolutionare dupa modelul PCC de incercuire a oraselor pornind de la sate.

In 1968 Partidul Comunist Cambogian a fondat oficial o armata. La sfarsitul anului 1969 ea avea putin peste 3.000 de oameni. Insa in 1975, inainte sa atace si ocupe Phnom Penh, devenise o forta de lupta curajoasa si bine echipata, de 80.000 de soldati. Aceasta s-a datorat in intregime sprijinului primit din partea PCC. In cartea Document despre sustinerea Vietnamului si lupta cu America, Bang Xiangen spune ca in 1970 i-a dat lui Pol Pot echipament militar pentru 30.000 de soldati. In aprilie 1975 Pol Pot a cucerit capitala Cambogiei si doua luni mai tarziu s-a dus la Beijing sa faca o vizita PCC si sa asculte instructiunile. Este clar ca daca crimele Khmerilor Rosii n-ar fi fost sprijinite ideologic de teoriile PCC si sprijinite material, ele nu s-ar fi putut intampla.

Dupa ce Partidul Comunist Cambogian i-a ucis pe cei doi fii ai Printului Sihanouk, l-a trimis la ordinele lui Zhou Enlai pe Sihanouk la Beijing. Se stie ca Partidul Comunist Cambogian ucidea tot ce misca pentru a preveni orice problema posibila. Dar la cererea lui Zhou Enlai, Pol Pot s-a supus fara intarziere.

Zhou Enlai l-a putut salva pe Sihanouk cu un cuvant, dar PCC n-a obiectat atunci cand Partidul Comunist Cambogian a ucis mai mult de 200.000 de chinezi. Pe vremea aceea chinezii din Cambogia au mers la Ambasada Chineza pentru ajutor, iar ambasada i-a ignorat.

In mai 1988, cand in Indonezia a avut loc uciderea in masa si violarea celor de etnie chineza, PCC n-a scos o vorba. N-a oferit nici un ajutor si chiar a blocat stirile in interiorul Chinei. Se pare ca guvernului chinez nu i-a pasat deloc de soarta chinezilor din afara Chinei; n-a oferit nici macar asistenta umanitara.

La instigarea fostului premier chinez Zhou Enlai, Partidul Comunist Cambogian (Khmerii Rosii) a pornit una dintre cele mai brutale persecutii impotriva intelectualilor. Cei care-si pastrau gandirea independenta erau supusi reformelor si exterminarii atat din punct de vedere spiritual cat si fizic. In perioada 1975 — 1978 au fost omorati 25% din populatia Cambogiei.

Dupa victoria Partidului Comunist Cambodgian din 1975, Pol Pot a inceput in mod prematur instaurarea "socialismului” — numit "un paradis in societatea umana” — fara diferente intre clase, fara diviziuni intre sat si oras, fara moneda si fara comert. In final chiar familia a fost dezbinata si inlocuita cu "echipa de lucru” (echipele de lucru erau separate pe sexe). Erau cu totii fortati sa munceasca si sa manance impreuna si sa poarte aceeasi uniforma neagra de revolutionar sau de militar. Sotii si sotiile nu se puteau intalni decat o singura data pe saptamana, cu aprobare.

Astfel, procesele intentate fostilor lideri ai Khmerilor Rosii si desfasurate dupa multe tergiversari la aproape 30 de ani dupa evenimente, sunt numai lucruri superficiale menite sa musamalizeze faptele, nu sa faca drept-cuvenita indreptare.

Adjunctul lui Pol Pot, “Fratele Numarul Doi”, Nuon Chea, fostul sef de stat Khieu Samphan si fostul Ministru de Externe Ieng Sary traiesc in libertate in Cambodgia.

Lucrurile sunt intr-adevar mult mai adanci. Multi dintre acesti criminali au fost sprijiniti de regimul comunist de la Beijing. Multi dintre ei continua sa fie acoperiti de Beijing, deoarece dezvaluirea crimelor lor va arata implicarea regimului comunist chinez. PCC are legaturi stranse cu unele din cele mai brutale miscari politice si cu unele dintre cele mai despotice regimuri din lume. Pe langa legaturile cu Khmerii Rosii, exista relatii cu partidele comuniste din Indonesia, Filipine, Malaezia, Vietnam, Burma, Laos, si Nepal - toate fiind sustinute de PCC. Multi conducatori ai acestor partide comuniste sunt chinezi; unii dintre ei inca se ascund in China in prezent. (Alte surse: RADOR, NOVOPRESS ROMANIA, THE EPOCH TIMES: 9 Comentarii despre Partidul Comunist Chinez http://epochtimes-romania.com/comentarii/index.htm)

10.000 de români cer unirea României cu Republica Moldova

10.000 de români cer unirea României cu Republica Moldova